FOTO Ţigara electronică: moft sau medicament? Ce spun specialiştii

FOTO Ţigara electronică: moft sau medicament? Ce spun specialiştii

Ţigara electronică a căpătat în ultimii ani din ce în ce mai mulţi adepţi care o consideră cea mai bună metodă de a renunţa la fumat sau ca pe alternativa „sănătoasă“ FOTO Shutterstock

Ţigara electronică a căpătat în ultimii ani din ce în ce mai mulţi adepţi care o consideră o modalitate mai ieftină şi mai sănătoasă de a renunţa la fumatul clasic. Acest argument nu a convins medicii, care sunt sceptici cu privire la siguranţa produsului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Imaginează-ţi-l pe Winston Churchill cum ar arăta cu un cilindru de fier atârnat de gât din care să pufăie ori de câte ori ar simţi nevoia. Sau pe Hunter S. Thompson, un fumător înrăit, că şi-ar propune să renunţe la acest viciu printr-o alternativă electronică. Să nu mai aduc aminte de Rodrigo de Jerez, unul dintre membrii echipajului lui Cristofor Columb în primul voiaj pe Oceanul Atlantic în 1492, considerat a fi primul european fumător, care să folosească, acum, o ţigară electronică.

Tabac rulat în foi vs. cilindru metalic

Niciunul dintre aceste personaje nu ar agrea ideea unei ţigări electronice ca o metodă mult mai practică şi eficientă de a renunţa la fumat. Şi nu pentru că ar fi „o chestie din viitor“, ci pentru că tutunul a reprezentat pentru ei o parte din viaţă, aşa cum, în vremuri actuale, ţigara electronică începe să concureze cu tabacul rulat în foi şi să se impună ca o parte a obiceiurilor de consum.

Dacă în trecut tutunul era considerat o „plantă sacră“, cu importante proprietăţi medicale, sau o monedă de schimb veritabilă, cu timpul a devenit obiectul principal al unei pieţe care produce anual sute de milioane de euro. Izolarea nicotinei din frunzele acestei plante a făcut ca tabacul să fie folosit pe post de insecticid, ca mai târziu să fie introdus în categoria drogurilor, dependenţa de tutun manifestând efecte similare cu dependenţa de heroină sau de cocaină.

La vremuri noi, obiceiuri noi, am putea să spunem. Tocmai din acest motiv, ţigara electronică a căpătat în ultimii ani din ce în ce mai mulţi adepţi care o consideră cea mai bună metodă de a renunţa la fumat sau ca pe alternativa „sănătoasă“. Medicii au intrat de multe ori în conflict cu producătorii ţigărilor electronice, din moment ce consecinţele sale asupra sănătăţii nu sunt clar definite prin studii care să îi ateste aportul adus tratamentului de renunţare la fumat.

Ce este ţigara electronică?

În anul 2003, farmacistul chinez Hon Lik a creat un dispozitiv metalic care se aseamănă cu o ţigară tradiţională, dar care este alimentat cu baterii şi care nu scoate fum alb-albăstrui, ci vapori. Denumit „ţigara electronică“ sau „e-ţigara“, dispozitivul a fost introdus pe piaţă un an mai târziu, având un succes modic în rândul chinezilor. Prezentată drept o alternativă la fumatul tradiţional, ţigara electronică oferă consumatorului senzaţia fizică a fumatului clasic, în timp ce doze de nicotină sau de non-nicotină sunt inhalate şi eliminate sub formă de vapori.

De regulă, ţigara electronică este compusă dintr-o baterie, un cartuş care conţine o substanţă ce, odată venită în contact cu o rezistenţă sau cu un vaporizator, produce vapori ce pot fi inhalaţi. La unul dintre capetele aşa-zisei ţigări, aprinderea este simulată de beculeţe LED, la capătul celălalt putând să fie fixat un soi de muştiuc.

În funcţie de componente, ţigările electronice pot avea preţuri cuprinse între 80 şi 200 de lei FOTO Shutterstock

Aceste ţigări sunt clasificate în categoria produselor electronice, inclusiv în România. Fiind promovate ca o alternativă sănătoasă la ţigările clasice, aceste dispozitive nu sunt supuse astfel unor reglementări clare privind siguranţa asupra organismului, cum sunt dispozitivele medicale, de exemplu. Tocmai acest aspect îi nelinişteşte pe medici, care se arată îngrijoraţi de compoziţia lichidului din ţigările electronice. Mai mult, compoziţia exactă nu este specificată pe etichetele produselor.

„Nu de fiecare dată este trecută cantitatea de nicotină, asta în primul rând, apoi, în al doilea rând, unele ţigări electronice conţin substanţe care intră şi în compoziţia ţigării obişnuite. Există producători care, la ora actuală, fac cunoscute aceste substanţe, iar alţii care nu fac asta. De aici şi aceste reţineri legate de utilizarea ţigării electronice şi ideea că efectele nocive trebuie să fie verificate prin studiu de lungă durată“, explică profesor doctor Florin Mihălţan, preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie (SRP).

Soluţie extremă, cred specialiştii

Ţigările electronice pot să conţină o cantitate de nicotină care variază între 0 şi 18 mg, arome artificiale, extract de vanilie, propilenglicol, dietilenglicol, folosit în producerea antigelului, glicerol sau glicerină vegetală. Pe de altă parte, în lichid s-au mai descoperit nitrozamine, substanţe asociate cu cancerul, iar în urma unei analize efectuate de o echipă de cercetători italieni s-au mai găsit urme de metale grele precum plumb, arsenic sau crom. Inhalarea acestora poate provoca cancer la plămâni, tiroidă sau laringe, se arată în studiul efectuat de echipa de medici din Italia.

„Eu văd ţigara electronică ca pe o soluţie extremă, după ce pacientul a încercat tot ceea ce se cheamă tratament şi consiliere pe calea cabinetelor medicale tradiţionale şi după ce va traversa bariera care există la ora actuală între produs comercial şi produs farmaceutic“, mai spune doctorul Mihălţan.

Reglementarea ca medicament şi subcultura ţigării electronice

În Marea Britanie, tendinţa „fumatului sănătos“ a prins repede, fapt dovedit de cei 1,3 milioane de britanici care folosesc ţigara electronică. Acest lucru a transformat Anglia în cea de-a doua ţară din lume ca număr de „pufăitori electronici“. Nu este de mirare că britanicii îşi îndreaptă atenţia către o alternativă, din moment ce, anual, 100.000 mor din cauza dependenţei de tutun.

Dar, tocmai această eficienţă este pusă sub semnul întrebării de către Agenţia britanică de Reglementare a Medicamentelor şi Produselor Farmaceutice (MHRA), care va introduce o reglementare prin care ţigările electronice să fie incluse în categoria medicamentelor, adică să se supună aceloraşi reguli foarte riguroase de aprobare pe piaţă ca medicamentele. Astfel, farmaciile ar putea să le prescrie în acelaşi fel cum o fac în cazul plasturilor sau gumei cu nicotină. Siguranţa şi eficacitatea par să fie argumentele principale ale MHRA în goana sa către convertirea ţigărilor electronice în „tratament“ contra fumatului tradiţional.

Chiar şi în aceste condiţii, ţigările electronice au dat naştere unei noi subculturi. Sub numele de „vapers“, această subcultură reuneşte iubitorii de e-ţigări. Principala lor caracteristică este „tunarea“ cilindrului din care inhalează vaporii aromaţi. De la capete de mort pe post de muştiuc, la forme de manete de joc, până la asemănarea cu o telecomandă, pasionaţii de ţigări electronice au dus pe culmi extreme forma produsului.

O ţigară electronică având ca accesoriu o mustaţă FOTO Daily Mail

E-joint-ul“

Franţa deţine recordul european în ceea ce priveşte femeile însărcinate care fumează, iar peste 500.000 de persoane utilizează zilnic ţigara electronică. În ciuda faptului că are un succes enorm în rândul francezilor, ministrul francez al sănătăţii, Marisol Touraine, a anunţat recent că va interzice utilizarea acesteia în locurile publice şi persoanelor care au sub 18 ani.

Cea mai mare teamă a autorităţilor franceze este legată de dezvoltarea unei pieţe a drogurilor electronice. Unii dintre producătorii de e-ţigări oferă spre vânzare arome lichide de canabis, lucru care poate transforma alternativa la fumatul clasic într-o invitaţie de a procura legal şi facil droguri. În statul California, din Statele Unite ale Americii (SUA) sau în Canada, canabisul este vândut sub formă de medicament pe bază de prescripţie medicală, aspect de care au profitat producătorii de e-ţigări care, prin comercializarea lichidului cu aromă de marijuana, au creat „e-joint-ul“. Pacienţii americani care dispun de o reţetă pot folosi nestingheriţi e-joint-ul.

O viitoare reglementare ca „medicament“ şi în România?

În România, ţigările electronice sunt promovate exclusiv în mediul online. A existat o perioadă în care e-ţigările erau promovate pe diverse canale de televiziune, însă membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au interzis aceste reclame pe motiv că gestul fumatului era încurajat prin acest produs. Decizia acestora s-a bazat pe articolul 29, alineatul 5 din legea audiovizualului - „orice formă de comunicare comercială audiovizuală pentru ţigări şi alte produse pe bază de tutun este interzisă“. Chiar dacă nu este un produs pe bază de tutun, ţigara electronică încuraja viciul fumatului, credeau ei.

De altfel, ţigările electronice ar putea să fie vândute în farmacii ca tratament antifumat dacă au mai mult de 2 mg de nicotină. Cel puţin aceasta era poziţia României expusă într-un memorandum trimis Comisiei Europene ca răspuns la directiva prin care se interzice fumatul în spaţii publice în UE.

O viitoare reglementare a ţigării ca medicament şi în România nu este o perspectivă apropiată pentru profesor doctor Florin Mihălţan, care crede că numai studiul acestui produs şi parcurgerea altor tratamente contra fumatului pot face ca e-ţigara să poată fi comercializată în farmacii.

„Doar după ce există confirmarea certă, pe baze ştiinţifice, că această ţigară nu este dăunătoare şi nu are componente dăunătoare poate intra în legalitate. Şi, în al doilea rând, dacă din punct de vedere al perioadei de testare, pacientul a traversat toate etapele de conştientizare a fumatului, care se fac cu produsele medicamentoase, care conţin nicotină, şi care sunt, la ora actuală, bine standardizate şi studiate ştiinţific“, este de părere profesor doctor Florin Mihălţan.

În România, un român moare, în medie, la fiecare 15 minute din cauza fumatului, iar în lume la fiecare opt secunde se înregistrează un deces din aceeaşi cauză, arată statisticile Societăţii Române de Pneumologie. Totodată, un român din patru este dependent de nicotină, se menţionează în aceleaşi statistici.

La bătaie cu două mari industrii

Fără doar şi poate, ţigara electronică este la concurenţă cu unele dintre cele mai profitabile industrii actuale: industria tutunului şi cea a medicamentelor. Competiţia este atât de mare, încât una dintre companiile britanice producătoare de ţigări electronice, Intellicig, a cerut autorizarea produselor sale ca medicamente. Un amănunt interesant este că Intellicig a fost cumpărată de British American Tabacco (BAT). Totodată, gigantul american Altria, al doilea producător de ţigări din lume şi fabricantul ţigaretelor Marlboro, a anunţat că intenţionează să scoată pe piaţă o ţigară electronică. Scăderea veniturilor din vânzarea ţigărilor tradiţionale l-a determinat pe producător să facă o asemenea mişcare, precum şi adaptarea la noile tendinţe.

„Există semnale prin care se suspectează că în spatele acestei promovări ar exista o situaţie conflictuală cu industria farmaceutică şi cea a tutunului. Dar, eu cred că suntem de-abia la începutul acestui studiu reciproc. Este prematur să spunem că aceste ţigări electronice vor deveni în toate ţările produse comerciale valabile sau produse farmaceutice“, completează preşedintele SRP, profesor doctor Florin Mihălţan.

Chiar şi în aceste condiţii, conflictul este însă departe de a se stinge, iar la nivel global, nu numai în România, ţigările electronice câştigă din ce în ce mai mulţi adepţi. Poate că nu este cea mai sigură sau sănătoasă metodă de a fuma, însă ţigara electronică vine să creeze cea mai nouă tendinţă prin care oamenii îşi stăvilesc pofta unui viciu ce ţine de secole.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările