Dr. Miruna Ispas, medic specialist imagistică, desfiinţează miturile despre mamografie

Dr.
Miruna Ispas, medic specialist imagistică, desfiinţează miturile despre mamografie

Organizaţia Mondială a Sănătăţii plasează cancerul mamar pe primul loc în topul cancerelor la femei. Nu degeaba recomandările de screening pentru cancer mamar, în România, prevăd efectuarea unei mamografii o dată la doi ani după împlinirea vârstei de 40 de ani. Ca în cazul oricărui tip nou de investigaţie medicală, în legătură cu mamografia circulă o mulţime de mituri.

De cancerul mamar se leagă nişte statistici foarte încurajatoare: detectat la timp, când nici nu se simte la palpare, este vindecabil complet în proporţie de 98% dintre cazuri; chiar şi detectarea în stadiile incipiente ale cancerelor invazive se soldează cu o rată de supravieţuire la cinci ani de aproape 100%. Iar pentru o şansă la aceste statistici, există o recomandare foarte importantă, de la care nu se poate face rabat: mamografia efectuată o dată la doi ani după împlinirea vârstei de 40 de ani şi, respectiv, anual după pragul de 50 de ani.

Deşi atât de importantă în comportamentul de prevenţie al femeii mature, mamografia se confruntă cu o imagine controversată şi deformată, construită, în mod nejustificat, de o mulţime de legende urbane. Din fericire, specialistul ne ajută să repunem mamografia în drepturi pentru a încuraja tot mai multe femei să se supună aceastei investigaţii care le poate salva viaţa.

Dr. Miruna Ispas, medic specialist imagistică la Clinica Nativia, clarifică miturile despre mamografie:

„Mamografia este periculoasă din cauza iradierii!” – FALS!

Da, iradierea este periculoasă, dar nu în cazul mamografiei. Cantitatea de raze X folosită în această investigaţie este mult mai mică decât cea a unei radiografii dentare, de exemplu. O mamografie obişnuită foloseşte o doză de radiaţii de 0,4 mSv, cea cu tomosinteză sau 3D – o cantitate de 0,5-1 mSv, iar personalul din domeniul imagisticii, care operează aparatura, se poate expune, în condiţii de siguranţă, la o doză de 50 mSv anual.

„Este o procedură dureroasă!” – FALS!

Nimeni nu neagă că este inconfortabil să ţi se strângă sânul între două plăci de metal, dar este mult să vorbim despre durere în acest caz. Intensitatea senzaţiei de jenă, totuşi, poate fi diferită de la caz la caz, în funcţie de: dimensiunea sânului şi consistenţa ţesutului mamar, prezenţa unui chist, dacă pacienta se află la menstruaţie, cât de performant este aparatul cu care se face mamografia şi cât de rapid este tehnicianul care îl operează. Totuşi, câteva minute de disconfort o dată la doi ani pentru prevenţia unei boli crunte pot fi trecute cu vederea.

„Femeile fără simptome sau istoric familial de cancer la sân nu au nevoie de mamografie” – FALS!

Absolut incorect. Tocmai că scopul efectuării acestei investigaţii după vârsta de 40 de ani este să detecteze prezenţa cancerului înainte de simptome. Aşteptarea apariţiei simptomelor înseamnă un tratament mai agresiv şi o rată de supravieţuire mai redusă. Referitor la istoricul familial: doar 5-10% dintre cancerele mamare apar în context ereditar, iar restul apar aleatoriu. Şi, deşi un stil de viaţă sănătos ne poate coborî riscul de cancer la sân, nu îl elimină de tot.

„O mamografie e o mamografie, de ce să dau atâţia bani pe una 3D?” – FALS!

Pentru că cea din urmă, denumită şi mamografie cu tomosinteză, este mai sofisticată decât cea 2D: vizualizează ţesutul mamar mai în detaliu, iar imaginile sunt mai precise. În plus, pacientelor cu ţesut glandular dens li se recomandă tocmai acest tip de mamografie, iar cazuistica a arătat că această investigaţie a crescut cu 40% detecţia cancerelor, scăzând considerabil rata de alarme false.

„Orice cancer mamar poate fi detectat prin mamografie” – FALS

Din păcate, tehnologia nu a ajuns atât de departe: există un procent mic de cancere pe care această investigaţie nu le detectează, chiar şi dacă este o mamografie 3D. De cele mai multe ori, situaţia apare în cazul pacientelor cu sâni denşi care ascund cancere de mici dimensiuni. În funcţie de anamneză, medicul le recomandă acestor paciente să facă şi o ecografie sau, în unele situaţii, chiar RMN mamar.

„O mamografie este suficientă, de ce să fac o dată la doi ani?” – FALS!

Pentru că aceasta este o metodă de detectare a cancerului, nu de profilaxie. Din păcate, un cancer se poate declanşa oricând, iar dacă medicul, în urma mamografiei, a anamnezei şi evaluării clinice consideră necesar, va recomanda această investigaţie chiar mai des decât o dată la doi ani. Doar repetarea mamografiei la un interval corect ajută la depistarea cancerului într-un stadiu incipient.

„Există investigaţii de detecţie fără iradiere, voi apela la una!” – FALS!

Da, există, ecografia şi RMN mamar, două metode excelente, dar nu sunt metode pentru detectarea precoce a cancerului de sân la populaţia generală, ci sunt folosite ca investigaţii complementare în cazul unui număr redus de paciente care prezintă un risc mare de a dezvolta această boală.

Cât despre metodele-minune despre care vuieşte Internetul, termografia fiind cea mai celebră, acestea nu sunt acceptate de lumea medicală ca fiind alternative la mamografie pentru depistarea cancerului mamar.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările