Dr. Adriana Hristea: Severitatea simptomelor, vârsta şi prezenţa comorbidităţilor nu influenţează producţia de anticorpi IgG SARS-CoV-2

Dr. Adriana Hristea: Severitatea simptomelor, vârsta şi prezenţa comorbidităţilor nu influenţează producţia de anticorpi IgG SARS-CoV-2

O echipă de specialişti de la MedLife, Institutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş şi Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti au comparat trei teste disponibile comercial pentru a identifica factorii care influenţează răspunsul imun şi durata răspunsului serologic al personelor infectate cu SARS-CoV-2.

Severitatea simptomelor, vârsta şi prezenţa comorbidităţilor nu influenţează producţia de anticorpi IgG SARS-CoV-2, a declarat Conf. Dr. Adriana Hristea, susţinându-şi afirmaţiile prin prezentarea rezultatelor parţiale ale unui studiu colaborativ iniţiat de MedLife, împreună cu Institutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş şi Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti, la Conferinţa Anuală MedLife. 

În acest studiu colaborativ privind investigarea răspunsului imun la COVID-19, cercetătorii şi-au propus să compare trei teste disponibile comercial, practic 2 metode de testare a anticorpilor IgM şi IgG, Chemiluminiscenţa si ELISA, să evalueze utilitatea serologiei în diagnosticarea infectiei actuale versus antecedente de infecţie şi să identifice factorii care influenţează răspunsul imun şi durata răspunsului serologic.

„Am iniţiat un studiu observational prospectiv în care am înrolat pacienţi confirmaţi pozitiv prin testul RT- PCR din exudat nazo-faringian, stratificaţi în funcţie de momentul infecţiei, adică durata simptomatologiei şi forma clinică, respe respectiv asimptomatică uşoară medie, severă, internaţi la Institutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş şi Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti", a explicat dr. Adriana Hristea.

Probele pentru determinarea nivelului de anticorpi au fost colectate la 21-28 de zile de la debutul simptomelor şi au fost supuse testării serologice ChemiLuminescente ImmunoAssay – CMIA în laboratoarele MedLife.

Studiul are acordul Comisiei de etică în instituţiile în care se desfăşoară.

Rezultate parţiale:

  • Proporţia de rezultate pozitive Ac IgG anti SARS-CoV-2 la mai puţin de 21 de zile de la debutul simptomelor în funcţie de forma clinică de boală
  • Pentru pacienţii cu forme uşoare, există o proporţie mai mare care nu a dezvoltat anticorpi faţă de cei cu infecţie severă. 
  • În funcţie de varsta, nu există diferenţă. La cei peste 65 de ani nu există diferenţă, vârsta avansată nu influenţează producţia de anticorpi. 

Conf. Dr. Adriana Hristea, investigator principal al studiului la Insitutul Matei Balş, medic primar boli infecţioase, şef secţie Adulţi 4: „Ne-am uitat dacă atunci când administrăm corticosteroizi împiedicăm răspunsul imun la pacienţii simptomatici care au primit corticosteroid versus pacienţii care nu au primit corticosteroizi.

Am găsit o diferenţă statistică în sensul că mai mulţi pacienţi care au primit corticosteroizi au dezvoltat anticorpi şi acest lucru se asociază cu formele severe, pentru că în aceste cazuri se administrează. Indirect, administrarea de corticosteroizi nu împiedică formarea de anticorpi.

În funcţie de comorbidităţi, nu am găsit diferenţe. Nu am avut foarte mulţi pacienţi cu cancer pentru a face o analiza statistica, dar, uitându-ne caz cu caz, nici existenţa unei patologii tumorale nu a împiedicat formarea de anticorpi.“

Concluzii:

  • Semnificativ mai puţini pacienţi fără simptome au dezvoltat anticorpi IgG SARS-CoV-2 , astfel că rezultatele unui studiu de seroprevalenta trebuie interpretate cu grijă, pentru că aproximativ un sfert din cazurile asimptomatice nu vor fi identificate
  • Severitatea simptomelor, vârsta şi prezenţa comorbidităţilor nu au influenţat producţia de anticorpi igg SARS-CoV-2
  • Administrarea de corticosteroizi nu a influenţat producerea de anticorpi.
  • CMIA IgG pare că generează rezultate mai bune decat ELISA IgG, cu o rata a rezultatelor pozitive superioară şi fără rezultate echivoce, atât la debutul bolii, cat si pe parcursul evoluţiei acesteia:
  • ELISA IgM nu are valoare diagnostică în infectia acuta cu SARS COV 2.
  • Testele serologice ar trebui folosite mai degrabă în documentarea unor complicatii tardive sau pentru diagnosticul retrospectiv al bolii covid 19 , decât pentru diagnosticul din faza acută de boală.
 

Aceste concluzii vin în completarea rezultatelor preliminare publicate în iulie 2020:

  • Testările pentru anticorpii IgM nu au valoare de diagnostic a infecţiei acute cu noul coronavirus, aceştia apărând aproape simultan cu anticorpii IgG sau fiind absenţi;
  • Sensibilitatea testelor pentru identificarea anticorpilor IgG este bună la pacienţii cu durata simptomelor mai mare de 14 zile;
  • Sunt şanse ca la pacienţii asimptomatici, proporţia celor care dezvoltă anticorpi să fie mai mică
 

„Este evident că eforturile comunităţii ştiinţifice în vederea clarificarii răspunsului imun al organismului la infectia cu noul coronavirus vor da roade în găsirea acelor teste serologice care să poată să spună cu grad înalt de precizie dacă şi când o persoana a fost in contact cu SARS-CoV-2, dacă chiar în prezenţa anticorpilor continua sa raspandeasca virusul şi în ce masura anticorpii dezvoltaţi sunt anticorpi protectivi şi pe ce perioada de timp. Acest lucru se va întâmpla în timp. În aceasta etapa, trebuie să înţelegem cum să utilizăm cât mai bine ceea ce avem deja la dispoziţie şi sperăm ca acest studiu sa aibă o mare contribuţie în acest sens” a declarat dr. Roxana Vasilescu, medic primar medicină de laborator, Şef de laborator MedLife Griviţa.

Echipa de cercetare:

Studiul a fost realizat de către MedLife în cadrul laboratorului central MedLife din Bucureşti.

Coordonator echipe laboratoare: Dr. Roxana Vasilescu, medic primar medicină de laborator, Şef de laborator MedLife Griviţa.

Suport ştiinţific oferit de: Conf. Dr. Adriana Hristea, investigator principal al studiului la Institutul de Boli Infecţioase Prof. Dr. Matei Balş, medic primar boli infecţioase, şef secţie Adulţi 4 şi Prof. Univ. Dr. Cristian Băicuş, medic primar medicină internă, Spitalul Clinic Colentina, şef Secţie Medicală II.

Articolul face parte din campania MedLife Facem România bine. 

De 26 de ani suntem alături de tine şi nu ne oprim. Pentru că azi, mai mult decât oricând medicina înseamnă să te lupţi prin ştiinţă şi cunoaştere.

De la începuturile civilizaţiei, frica este primul lucru care te izbeşte într-o pandemie. Iar ca să o diminuăm, în an pandemic, am dezvoltat divizia de cercetare şi am început să facem cercetare medicală în Romania, pentru a oferi o viziune mai clară asupra situaţiei actuale şi a evoluţiei bolii.

Ne adaptăm continuu la prezent şi ne pregătim pentru viitor. Facem România bine.

Articol susţinut de MedLife

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările