Dinţii drepţi, un moft sau o necesitate?

Dinţii drepţi, un moft sau o necesitate?

Dinţii drepţi se pot igieniza uşor

Cei mai mulţi dintre noi nu au norocul unor dinţi drepţi de la natură.  În aceste condiţii, igiena dentară corectă se păstrează mai greu, muşcătura nu este nici ea aşa cum ar trebui, iar în cazuri mai grave, pot apărea probleme digestive şi de articulare a cuvintelor. Vestea bună este că ne putem îndrepta dinţii la orice vârstă, chiar dacă am ratat startul în copilărie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Admirăm fără doar şi poate o persoană cu dinţi albi, strălucitori, ca în reclame. Şi ne gândim că ne-ar sta bine şi nouă să zâmbim cu toată gura. Ei bine, chiar dacă în copilărie părinţii au considerat că dinţii strâmbi fac parte din farmecul nostru şi au neglijat această problemă, putem să-i îndreptăm şi la vârsta adultă. Pentru că dinţii perfect aliniaţi nu sunt doar o chestiune de estetică, ci şi una de sănătate orală, atrag atenţia ortodonţii.

Muşcătura incorectă, igiena dentară deficitară, problemele digestive şi de vorbire sunt toate dezavantaje ale unei dentiţii altfel faţă de cum ar trebui. Şi nu sunt singurele.

„Dinţii strâmbi dau în primul rând probleme funcţionale“

„Estetica este şi ea importantă, dar dinţii strâmbi dau, în primul rând probleme funcţionale“, afirmă dr. Anca Vereanu, medic primar stomatolog, specialist în chirurgia dento-alveolară şi implantologie orală.

Potrivit specialistului, relaţia dintre arcade este stricată de existenţa dinţilor strâmbi, astfel că muşcătura nu mai este corectă, ceea ce va duce, în timp, la probleme în articulaţia temporo-mandibulară, adică acea articulaţie care leagă mandibula de craniu. „Astfel, vor apărea zgomote în articulaţie atunci când mâncăm, pocnituri care se aud şi de către cei lângă care stăm. Ceea ce este mai grav, este că pot apărea migrene pe care pacienţii nu le pun pe seama unei muşcături incorecte şi pe care le tratează incorect prin administrarea pe termen lung a unor antalgice sau antiinflamatoare care nu vor rezolva problema.“

 Probleme dentare  în cascadă

„ Aproape jumătate din populaţie se confruntă cu problema danturii inestetice. Adică a dinţilor strâmbi, înghesuiţi sau a maxilarului ori a mandibulei proeminente. O altă problemă a dinţilor este şi dantura inegală. În cazul acestor persoane, riscul de a forma placă bacteriană, precum şi riscul apariţiei cariilor sunt mai mari, din cauză că dinţii sunt fie strâmbi, fie între ei nu există spaţii libere, iar periajul este ineficient. Dinţii drepţi sunt mai uşor de curăţat, desigur”, completează dr. Oana Alexandra Omer, medic dentist specialist ortodonţie. 

Dacă apar cariile, şi apar inevitabil dacă avem dinţi strâmbi, apare şi gingivita. „Peste 50% din pacienţii trataţi au grave probleme în ceea ce priveşte cariile şi afecţiunile gingiei. Explicaţia vine din imposibilitatea de a avea o igienă dentară corectă în cazul malpoziţiei dinţilor. Aproape toţi necesită aparat dentar, nu doar pentru corectarea estetică a danturii, dar şi pentru prevenirea altor probleme, cea mai gravă dintre ele fiind parodontoza”, apreciază dr. Omer.

Deşi parodontoza este o boală ereditară, de cele mai multe ori, poziţia nefirească a dinţilor poate conduce la gingivită, primul pas al bolii paradontale. „Lipsa intervenţiei în corectarea poziţiei dinţilor poate duce chiar la pierderea acestora. Dacă dinţii sunt înghesuiţi sau unii peste alţii este foarte greu să recuperezi zona aceea, pentru ca nu o poţi ţine curată. În felul acesta, evoluţia bolii este rapidă şi conduce la pierderi dentare. Mai mult, un dinte pierdut din cauza parodontozei este greu de înlocuit, deoarece apare problema erodării osului, prin urmare, în afara de implant, va fi nevoie şi de adiţie de os. Dacă este vorba despre un stadiu avansat al bolii parodontale, riscul este unul real, inclusiv pierderea implantului” mai spune stomatologul.

Muşcătura inegală duce la o masticaţie deficitară şi aşa apar, în timp, problemele digestive . „Alte efecte ale masticaţiei deficitare sunt oboseala musculară, migrene care pot avansa la stadiul cronic, dureri ale feţei sau ale gâtului.“

Dinţi prea laţi, maxilar prea mic

În cele mai multe cazuri, dinţii cresc strâmbi încă din copilărie, după ce pierdem dinţii „de lapte“, pentru că tot mai mulţi copii au maxilare mici şi dinţi laţi. „Dinţii fiind prea laţi nu încap pe un maxilar prea mic, şi de aceea ei se înghesuie unul pe altul ca să erupă. Cel mai bine este ca în acest moment al dentiţiei mixte, când încă nu au căzut toţi dinţii temporari, dar au erupt şi o parte din dinţii definitivi, să ducem copilul la un medic specialist ortodont pentru a evalua corect situaţia şi a indica dacă este cazul un aparat mobil pentru lărgirea maxilarelor, astfel încât să aibă loc dinţii. Vârsta optimă este în jur de 7 ani-8 ani“, potrivit dr. Anca Vereanu. Dinţii temporari pierduţi mai devreme din pricina cariilor afectează şi ei dentiţia definitivă pentru că dinţii care urmează să erupă nu mai găsesc spaţiu suficient şi nu se aliniază perfect. „Erup fie înghesuiţi, fie în alte poziţii“, potrivit dr. Anca Oltean, medic primar ortodont.

„Probleme pot apărea la erupţia precoce“

În principiu, un aparat dentar mobil ar trebui pus atunci când au erupt cel puţin molarii de şase ani şi incisivii centrali, mai spune medicul ortodont. Dar, vârsta nu mai este un criteriu fix, atrage atenţia dr. Anca Vereanu. „Pentru că acum există copii cu erupţie precoce care au la vârsta de 5 ani şi jumătate dinţi permanenţi erupţi şi de asemenea erupţii întârziate, copii de 7-8 ani care au încă toţi dinţii temporari. Probleme pot apărea la erupţia precoce, deoarece dinţii permanenţi apar prea repede şi maxilarele nu au crescut încă suficient ca să facă loc dinţilor mai mari care vin. Şi aşa apar înghesuirile.“

Extracţia anumitor dinţi pentru a face loc

Dacă nu am beneficiat de aparat dentar  la vârsta copilăriei nu este târziu nici la vârsta adultă. „Dantura se poate îndrepta la orice vârstă, nu există o limită superioară. În general, pacienţii adulţi se prezintă la ortodont fie din motive estetice, fie din motive funcţionale, ei fiind trimişi către ortodont de către medicul stomatolog“, afirmă medicul ortodont Georgiana Bordei.

Cu un amendament, însă. „Singurul dezavantaj este că îndreptarea dinţilor înghesuiţi nu se poate face decât dacă există loc. Şi acesta trebuie făcut prin extracţia anumitor dinţi. Sunt puţine cazurile la care nu este necesară extragerea unor dinţi laterali pentru a alinia de exemplu frontalii încălecaţi. De aceea, este important ca, atunci când părintele observă la copilul lui că dinţii sunt strâmbi sau încălecaţi, să se ducă la ortodont şi să încurajeze copilul să poarte aparat mobil, evitându-se astfel extracţiile dentare necesare când se pune aparatul mai târziu“, completează dr. Vereanu.

Pe lângă aliniere dentară şi muşcătură corectă, un aparat dentar ajută şi la închiderea spaţiilor dintre dinţi, la ridicarea unor dinţi înclinaţi, la deschiderea de spaţii pentru o protezare ulterioară, precum şi la stoparea pierderilor osoase. „Aparatele mobile se pot purta unu-trei ani, iar aparatele fixe, de la şase luni la doi ani“, mai spune dr. Vereanu.

Semne care trebuie  să ne dea de gândit

Potrivit medicului Georgiana Bordei, sunt câteva semne pe care o persoană adultă ar trebui să le ia în considerare şi să meargă la medicul ortodont. Primul semn ar fi existenţa dinţilor nealiniaţi. „Dacă avem dinţi pierduţi de mult timp şi în locul respectiv au migrat ceilalţi dinţi, dacă oasele maxilare nu sunt poziţionate corect, adică distanţa dintre maxilar şi mandibulă este prea mare sau prea mică sau dacă partea de sus nu acoperă deloc partea de jos, adică avem o ocluzie dechisă sau, opusul, dacă partea de sus acoperă în totalitate partea de jos, ocluzie adâncă sunt  semnale că ar trebui să ne punem aparat dentar. Avem nevoie de el chiar şi atunci când avem spaţii între dinţi“, mai spune ortodontul. ;

Ce presupune purtarea unui aparat dentar

Aparatul dentar fie că este fix, fie că este mobil are nevoie de îngrijire specială. „Dacă este mobil, atunci igienizarea lui trebuie făcută dimineaţa şi seara cu soluţii speciale. Dacă este fix, pacientul este învăţat tehnici de periaj cu periuţe speciale, duşuri bucale“ detaliază dr. Anca Oltean, medic primar ortodont.

Alimentaţia este influenţată şi ea de purtarea aparatelor fixe. Astfel, se recomandă evitarea alimentelor crocante care pot dezlipii brakeţii – nuci, alune, covrigi – precum şi a celor lipicioase care sunt greu de curăţat. Mărul se taie şi se mestecă pe măsele. „Cu aparatele mobile nu este indicat să se mănânce, restricţiile de alimentaţie fiind mai mult pentru purtătorii de aparate fixe“, mai spune dr. Oltean.

Cum găsim ortodontul potrivit

Un medic ajunge ortodont după absolvirea facultăţii de stomatologie şi, ulterior, parcurgerea rezidenţiatului în această specialitate. Apoi, după trei ani, se suţine un examen pentru a deveni medic specialist ortodont.

„Ortodonţia este o specialitate care necesită multă experienţă şi recomandarea ar fi să căutaţi un ortodont cu cazuistică complexă, cu experienţă şi care să vă stea la dispoziţie când apar probleme. De asemenea, este important să alegeţi un medic care să fie constant în acelaşi loc de muncă, clinică/cabinet, deoarece tratamentele se întind pe mai mulţi ani şi medicilor ortodonţi nu le place să preia cazuri începute de alţi colegi. Este un parteneriat pe ani de zile care necesită seriozitate atât din partea medicului, dar şi din partea pacientului“, recpmandă dr. Anca Vereanu.

Investigaţii radiologice şi plan de tratament

La prima programare la ortodont, pacientul beneficiază de un consult clinic, îi sunt făcute investigaţiile radiologice şi fotografii ale arcadelor dentare. „La a doua întâlnire, se pune diagnosticul pe baza investigaţiilor, ca, mai apoi, să se stabilească planul de tratament şi, desigur, se va explica pacientului pe larg ce presupune purtarea unui aparat dentar, ce tipuri de aparate există şi ce costuri implică ele. La a treia întâlnire, dacă pacientul s-a decis la un anumit model de aparat, se poate trece la montarea acestuia“, explică doctorul Georgiana Bordei.

Tehnologiile pentru îndreptarea danturii au evoluat foarte mult, astfel că noile aparate ortodontice sunt mai performante, mai durabile şi mai puţin incomode. Ele pot fi fixe sau mobile, metalice, ceramice sau Safir, vizibile sau nu.

Fiecare tip de aparat este eficeint pentru rezolvarea anumitor probleme. „Tipul de aparat pe care îl doreşte pacientul este o alegere personală luată în funcţie de mai mulţi factori: estetic, în primul rând, cât de tare sunt dispuşi să se vadă aparatul, financiar. Ideal este ca la diagnostic, pacientul să se sfătuiască împreună cu medicul ortodont ce tip de aparat este cel mai recomandat în cazul lui, deoarece anumite aparate dentare pot afecta vorbirea. Spre exemplu, aparatele fixe, montate pe exterior, nu afectează vorbirea, doar cele pe interior şi cele de tip gutieră pot afecta vorbirea. De cealaltă parte, unele aparate nu se mai pot da jos, iar alte aparate, de tipul gutierelor transparente, se pot da jos de către pacient“, explică medicul Bordei.

Perioada în care aceste aparate trebuie purtate diferă în funcţie de gravitatea şi complexitatea problemelor şi se poate întinde de la câteva luni şi până la câţiva ani – doi, trei, adaugă aceasta. „Totul depinde de diagnostic şi, desigur, de preferinţa pacientului. Ideal este ca recomandarea medicului ortodont să se sincronizeze cu preferinţa pacientului.” ;

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: