Cum se prepară şi cum se bea corect ceaiul

Cum se prepară şi cum se bea corect ceaiul

Temperatura optimă a ceaiului este între 56 şi 62 de grade Celsius

Se ştie că unele ceaiuri sunt mai bune decât altele într-o anumită problemă de sănătate, dar este mai puţin cunoscut că eficienţa acestora depinde într-o mare măsură de modul de preparare şi de momentul în care le bem.

În Japonia, prepararea şi modul în care este băut ceaiul reprezintă mai mult decât un ritual terapeutic, sunt o adevărată ceremonie pentru sănătatea trupului şi sufletului. Cel mai indicat este să foloseşti plantele uscate de tine, într-un loc uscat şi răcoros, sau pe cele cumpărate din magazinele specializate în comercializarea ceaiurilor.

De regulă, pentru infuzii (planta se adaugă în apă fierbinte), sunt recomandate florile şi frunzele plantei, iar pentru decoct (planta se pune în apă rece şi apoi se fierbe amestecul) - rădăcinile şi scoarţa. Foloseşte planta ca atare şi mai rar pliculeţele, fiindcă, în multe cazuri, acestea au efect diminuat sau chiar toxic, spun specialiştii.

Motivul este că multe dintre acestea sunt înălbite cu substanţe chimice. Singurul avantaj al pliculeţelor este că acestea sunt predozate şi există un risc minim de depăşire periculoasă a cantităţii recomandate de plantă la un ceai. Sunt de preferat filtrele speciale de unică folosinţă sau cănile cu infuzor din ceramică.

Atunci când cumperi ceaiul, asigură-te că pe etichetă se regăseşte lista integrală de ingrediente şi că printre acestea nu se găsesc şi aditivi sau arome artificiale. Acestea ar putea reduce din efectele benefice ale plantei respective.

Temperatura apei este esenţială

În cele mai multe cazuri, specialiştii recomandă ca apa pe care o adăugăm peste plantă atunci când preparăm o infuzie să nu fie clocotită, fiindcă poate anihila substanţele cu efect terapeutic. Cel mai indicat este să laşi apa să fiarbă, apoi să închizi focul şi să o laşi să se răcească trei-patru minute înainte de a o turna în cană, peste plantă. O excepţie este ceaiul negru, care se prepară prin adăugarea apei cu o temperatură aproape de punctul de fierbere (95-100 de grade Celsius).

Timpul de infuzare diferă în funcţie de tipul plantei, însă, în cele mai multe cazuri, nu depăşeşte 10-15 minute. Acest interval este necesar şi pentru ca infuzia să se mai răcească. Dacă bei ceaiul prea fierbinte, îţi pui în pericol atât mucoasa gâtului, cât şi aparatul digestiv, spun specialiştii.

De altfel, un studiu iranian din 2009 sugera că persoanele care beau ceaiul la temperaturi de peste 70 de grade Celsius au un risc crescut de cancer esofagian. Însă nici atunci când este prea rece, infuzia nu mai are acelaşi efect terapeutic asupra organismului, din cauză că se oxidează. Dovada este schimbarea culorii, însoţită de o atenuare a aromei. În plus, odată cu trecerea timpului, concentraţia de substanţe nutritive cum sunt catechinele, teanina, vitamina C şi cele din complexul B devine aproape nulă.

Nu-l bea în orice moment al zilei!

În general, cantitatea totală de ceai recomandată într-o zi se bea în două-trei reprize. Momentul zilei este, de asemenea, foarte important, fiindcă unele tipuri de ceai pot crea somnolenţă şi tulburări de atenţie, în timp ce altele pot provoca insomnii. De exemplu, preparatele din plante care conţin teină, precum ceaiul verde şi cel negru, nu se administrează după ora 16-17, deoarece au efect excitant asupra organismului şi pot crea probleme de somn.

Pentru prima parte a zilei, pe lângă ceaiul verde şi cel negru, mai sunt indicate, cu scopul de a te energiza, infuzia de cicoare, de rozmarin, de Ginkgo biloba, de ginseng şi de aloe vera. Seara sunt indicate plante liniştitoare, precum ceaiul roşu şi alb, valeriana, hameiul şi melisa. În funcţie de problema de care suferi şi de recomandările fitoterapeutului, unele ceaiuri se beau înainte, altele după masă.

Miere, în loc de zahăr

În multe cazuri, mai ales pentru a evita acumularea de kilograme, se recomandă consumul de ceai neîndulcit. Însă pentru persoanele care nu-l tolerează astfel, este indicată îndulcirea cu o linguriţă de miere. Atenţie, mierea se pune în ceai atunci când acesta s-a mai răcit, în caz contrar transformându-se în compuşi toxici!

IDEAL
Temperatura optimă a ceaiului este între 56 şi 62 de grade Celsius.

ATENŢIE
Unele tipuri de ceai nu se beau în timpul mesei, fiindcă inhibă absorbţia substanţelor nutritive din hrană.

SFATUL SPECIALISTULUI

Acelaşi tip de ceai nu trebuie folosit pe durate mari, adică mai mult de una-trei luni. Este bine să facem pauze de 10-21 de zile, perioadă în care putem folosi alt tip de plantă pentru ceai. Dacă se consumă prea mult timp un tip de ceai, există riscul apariţiei unor efecte secundare. De exemplu, ceaiul verde folosit mai multe luni fără pauză poate duce la scăderea nivelului calciului şi fierului sangvin. Sunătoarea, consumată în exces, poate produce nevralgii.

Cruşinul poate duce la tulburări grave la nivelul aparatului digestiv. În caz de supradozare, coada-şoricelului poate provoca ameţeală, diaree sau erupţii cutanate. Ginsengul nu se recomandă bolnavilor cu hipertensiune, iar dacă este luat prea mult timp, provoacă insomnie, dureri de cap şi dezvoltare sexuală prematură, mai ales la fete. Dr. Ruxandra Constantina, medic de familie, competenţă în apifitoterapie, reflexoterapeut




Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: