Cum te poate afecta şocul unei veşti mari, fie ea negativă sau pozitivă

Un şoc poate fi fatal, iar efectul asupra organismului poate să nu facă nicio diferenţă între o traumă cauzată de moartea unei persoane dragi şi bucuria unui câştig la loto, susţin experţii citaţi de „Daily Mail“.

Oamenii de ştiinţă germani, de la Clinica Universitară din Rostock, spun că au aflat exact cum o descoperire bruscă sau o experienţă traumatizantă poate fi fatală.

Ei susţin că veştile sau evenimentele, fie ele pozitive sau negative, determină organismul să producă niveluri mari de hormoni de stres, inclusiv adrenalină, care îngustează arterele principale responsabile cu aducerea sângelui la inimă. Acest lucru „paralizează“ camera principală de pompare a inimii, provocând o schimbare bruscă de ritm, similară cu un atac de cord.

Brusc, victimei îi va fi foarte dificil să respire, va avea dureri acute în piept şi se va simţi foarte slăbită. Unele dintre ele mor din această cauză, dar cele mai multe persoane se pot recupera dacă beneficiază de un tratament medical de urgenţă.

„Sindromul inimii zdrobite“ este cunoscut de mai mult timp de oamenii de ştiinţă. De asemenea, se ştia faptul că unii oameni pot muri din cauza durerii provocate de o iubire pierdută. Ceea ce nu se ştia, în schimb, era mecanismul prin care se produc aceste modificări în corp.

În acest context, cercetătorii germani au venit cu o explicaţie posibilă, bazată pe un studiu clinic. Ei au observat că reacţia nu este neapărat declanşată de o pierdere – s-ar putea întâmpla, de asemenea, după aflarea veştii că ai câştigat la loterie sau după o discuţie aprinsă.

Doctorul  Christoph Nienaber, director de cardiologie la Universitate, a spus că „aceşti pacienţi suferă după o încărcătură emoţională grea, indiferent că este pozitivă sau negativă. Inimile lor se rănesc, pur şi simplu. Acest lucru se întâmplă, de obicei, într-un interval de la câteva minute până la o oră de la aflarea veştii“.

Scenariul tipic este inima rănită după aflarea unei veşti proaste, dar există dovezi că şi veştile bune poate avea acelaşi efect şi nu se ştie care are un efect mai negativ dintre cele două. „Suntem departe de o concluzie, acest lucru este doar speculativ“, spune dr. Nienaber.

„Cele mai afectate sunt femeile care au intrat la menopauză şi au vârste cuprinse între 50 şi 70 de ani“, a adăugat acesta.Una dintre explicaţii ar putea fi că organismul femeilor reacţionează puternic la hormonii de stres, în special după menopauză.

Se estimează că 2% din cei 300.000 de britanici care au un atac de cord în fiecare an au avut, de fapt, de suferit în urma „sindromului inimii rănite“ – aproximativ 6.000 de pacienţi. Cifrele exacte nu sunt cunoscute, fiindcă această problemă de sănătate este înregistrată medical ca un simplu atac de cord.

Nu există, deocamdată, un tratament standard pentru sindromul inimii rănite, dar sunt eficiente medicamentele administrate în cazul unui atac de cord. Dacă medicul pune diagnosticul de sindrom de inimă rănită, el va prescrie medicamente pentru afecţiuni cardiace, cum sunt betablocantele, diuretice şi inhibitorii de enzimă de conversie a angiotensinei (reglează tensiunea arterială). Acestea previn eventualele atacuri ulterioare. Mulţi pacienţi se recuperează complet după una-două luni.

Procedurile realizate pentru tratarea unui infarct, cum este angioplastia cu stent (lărgirea prin plasarea unui mic balon în artera cu probleme), sau metodele chirurgicale nu sunt eficiente în caz de sindrom de inimă rănită. Ele au scopul de a trata arterele blocate, care nu reprezintă o cauză a acestui sindrom.

Totuşi, diagnosticul exact se poate pune după o angiografie coronariană. Această investigaţie constă în introducerea prin artera femurală (inghinal) a unui tub foarte subţire numit cateter, ce ajunge până la artera coronară. Se injectează o substanţă de contrast, care permite vizualizarea arterei coronare şi a eventualelor blocaje.