Compromisul omului modern: mamă doar cu fertilizare in vitro
0
VIITOR Un cuplu din patru nu poate avea copii din cauza infertilităţii, arată statisticile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În România, încă mai există prejudecata că neputinţa de a face copii este o pedeapsă de la Dumnezeu, multe cupluri preferând resemnarea în locul informării.
În această categorie nu intră însă Nicoleta şi Corina, două femei care, după mulţi ani de încercări şi eşecuri, au ajuns să-şi vadă visul cu ochii – prima strânge la piept propriul copil, a doua creşte în burtică gemeni.
Este o zi călduroasă de iunie, trecut de ora prânzului. Freamătul Bucureştiului se stinge de îndată ce intri în Parcul Circului. Acolo, copiii şi zgomotul cărucioarelor fac legea.
Pe o bancă ferită de razele soarelui stă o femeie cu pruncul ei liniştit, aşteptându-mă să-şi povestească experienţa.
Ea este Nicoleta E. (39 de ani), o femeie care, timp de opt ani, a trecut prin mâinile a 14 medici ginecologi în încercarea de a descifra enigma ce a împiedicat-o să aibă un copil. Al 15-lea a fost cu noroc.
După nenumărate analize fără vreun rezultat bătut în cuie, cinci proceduri de inseminare artificială şi una de fertilizare in vitro (FIV) nereuşite, un medic de la Spitalul Fundeni i-a sugerat Nicoletei să vină la o consultaţie la doctorul Andreas Vythoulkas, specialist în infertilitate la Clinica Medsana şi director executiv al Asociaţiei Române pentru Reproducere Umană. Ajunsă în pragul resemnării, femeia se aştepta să bifeze încă o dezamăgire, un diagnostic ambiguu.
„Stresul e de vină“ – i-au spus medicii de dinainte, dat fiind faptul că nu au descoperit nimic în neregulă la analize.
„Cel mai dureros a fost răspunsul unui doctor care se ocupa de mine acum vreo doi ani, atunci când l-am întrebat care e cauza pentru care nu reuşesc să rămân însărcinată prin fertilizare. Iar el a ridicat pur şi simplu din umeri şi a spus că asta e, ghinion, la unii se întâmplă, la alţii nu şi asta e viaţa“, îşi aminteşte Nicoleta.
Sarcină uşoară şi notă maximă pentru Lara
Totul avea să se schimbe odată cu vizita la medicul de origine greacă, care a convins-o pe Nicoleta să mai acorde o şansă visului de a avea propriul copil.
„Chiar dacă matematic nu mai exista nicio şansă să aibă copii, ceva din ea o făcea să nu renunţe încă. Acesta este motivul pentru care a venit la un consult, să mai încerce o dată, să îşi mai dea o şansă. Şi mă bucur foarte tare că a făcut-o!“, spune medicul.
Dr. Vythoulkas i-a recomandat fertilizare in vitro cu stimulare ovariană în prealabil. Prima dată a făcut stimulare ovariană clasică, tratament care a costat-o în jur de 1.000 de euro. Însă acesta nu avea efectul dorit, iar medicul a hotărât să-i prescrie stimulare ovariană pe bază de comprimate, care costa în jur de 10 lei. Iar aceasta a funcţionat, spre surprinderea tuturor, extrem de bine.
În total, au rezultat opt embrioni, din care au supravieţuit şapte. Trei dintre aceştia au fost implantaţi în uterul Nicoletei la clinica Genesis din Atena, a cărei tehnologie de ultimă oră în ce priveşte laboratorul de embriologie va fi implementată în curând şi în cadrul clinicii Biogenesis din România.
A rezistat până la termen un embrion, care are astăzi chipul Larei Ştefania, o fetiţă perfect sănătoasă, care pe 10 iunie a împlinit trei luni.
„În timpul sarcinii, nu am avut absolut nicio problemă, nu m-am simţit rău, am mers la serviciu până în ultima zi de sarcină“, povesteşte Nicoleta.
Fetiţa s-a născut prin cezariană, pentru că deja trecuse termenul şi ea tot nu voia să se arate, şi totul s-a terminat cu bine. Lara a primit nota 9 – nota maximă în cazul operaţiilor de cezariană – la o greutate de 3,65 de kilograme şi 52 de centimetri.
În banca de embrioni din cadrul clinicii din Grecia au rămas încă patru embrioni, care pot fi oricând implantaţi, în caz că Nicoleta se hotărăşte să îi dăruiască Larei un frăţior sau o surioară.
O analiză banală, ignorată de majoritatea medicilor
Pe mâna medicului Vythoulkas a mers şi Corina A. (33 de ani), din Ploieşti. Ea este căsătorită de zece ani şi de tot atâţia încearcă să facă un copil. După un an de încercări de a rămâne însărcinată pe cale naturală, femeia s-a decis să consulte un specialist în infertilitate.
„Ne-am făcut amândoi analizele, totul era perfect şi totuşi bebe nu venea. Nu puteam să cred că se întâmplă aşa ceva. Am mers din doctor în doctor, la cei mai buni, dar nu aveam niciun rezultat“, povesteşte Corina.
La îndrumarea unei prietene, ea s-a programat pentru o consultaţie la doctorul Vythoulkas.
Medicul i-a recomandat, printre alte analize uzuale, să-şi facă AMH-ul, un test care arată în ce stadiu se află rezerva ovariană. Această analiză relevă capacitatea ovarelor de a produce ovule pentru a fi fertilizate în scopul obţinerii unei sarcini sănătoase.
„În nouă ani de când mă chinui să rămân însărcinată, niciun medic nu mi-a dat să fac această analiză banală. Când am primit rezultatul, am rămas şocată. Rezerva ovariană era sub limita normală, respectiv 0,45. Am fost devastată, m-am gândit că nu mai există nicio şansă“, adaugă femeia.
Aşteaptă gemeni
Cu ochii în lacrimi, ea l-a sunat pe doctorul Vythoulkas şi i-a citit rezultatul demoralizant, iar acesta i-a spus să nu fie stresată, că o să fie bine, dar că nu este timp de pierdut.
Împreună au decis că soluţia cea mai bună este fertilizarea in vitro. A urmat un protocol de stimulare, care a durat zece zile, şi operaţiunea de extragere a ovocitelor. Din cele 11 ovocite extrase, doar cinci au fost viabile şi, într-un final, numai trei au ajuns să se dezvolte perfect.
„După transferarea embrionilor în uter, urmează o lungă perioadă de aşteptare de 14 zile, în care am fost atentă la orice reacţie a corpului, am sperat şi îmi era frică în acelaşi timp să mă gândesc cum o să reacţionez la un rezultat negativ. Nu am mai avut răbdare şi în ziua 12 mi-am făcut testul beta hCG (n.r. – analiză care depistează în sânge hormonul sarcinii, denumit şi gonadotropină corionică umană). Când am primit rezultatul, am simţit că-mi fuge pământul de sub picioare. Era pozitiv!“, îşi aminteşte vădit emoţionată Corina.
Din cei trei embrioni ajunşi în uterul Corinei, doi au ajuns astăzi la 16 săptămâni.
Despre unul se ştie sigur că e fetiţă. Al doilea stă încă ascuns, iar medicii nu pot să-şi dea seama deocamdată dacă e băieţel sau fetiţă.
Dr. Vythoulkas spune despre Corina că numai o incredibilă perseverenţă şi dorinţa de reuşită pot face pe cineva care încearcă de zece ani să aibă copii să încerce în continuare.
„Fără această încredere în reuşită nu s-ar fi aflat azi aici“, a adăugat medicul.
Mituri despre stimularea ovariană
Foarte multe femei se tem de stimularea ovariană, mai precis de efectele sale adverse. Medicii ne asigură, însă, că procedura nu implică riscuri pentru sănătate.
Înainte de începerea stimulării ovariene, se recomandă un set de analize specifice şi numai pe baza acestora medicul specialist va recomanda doza necesară. Apoi, în timpul tratamentului de stimulare, se fac permanent monitorizări ecografice, care au rolul de a vedea cum evoluează lucrurile.
Cu ajutorul analizelor de sânge şi al ecografiilor periodice, se ajustează dozajul pentru stimulare, astfel încât nu există niciun fel de pericol, niciun motiv de temere, cu condiţia ca stimularea să fie făcută sub observaţia unui medic specialist.
Una dintre temeri este hiperstimularea, dar ecografiile de monitorizare fac posibilă evitarea acestui lucru.
De asemenea, spun medicii, mai există şi temerea că stimularea ovariană produce riscul de cancer, însă toate studiile de până acum au infirmat acest lucru.
ŞTIAI CĂ?
În 1995, prof. dr. Ioan Muntean a realizat prima procedură FIV din România. Un an mai târziu, pe 2 februarie, s-a născut Daniel Ioan, primul copil conceput în afara corpului uman.
Tripleţi, la a şaptea fertilizare in vitro
De un caz aparte s-a lovit şi doctorul Anca Moisa, medic primar obstetrică-ginecologie şi coordonator al Programului Naţional de Fertilizare in Vitro în Spitalul „Panait Sârbu“.
Prin mâinile acestui medic trec în fiecare an sute de cupluri care se confruntă cu probleme de fertilitate.
„Din păcate, multe cazuri de infertilitate nu au o cauză cunoscută, ceea ce este foarte frustrant, atât pentru medic, cât mai ales pentru cuplu. Uneori, fertilizarea in vitro poate ajuta la depistarea cauzei, deoarece această procedură necesită investigaţii amănunţite“, spune medicul.
Fertilizare care poate fi realizată de către specialişti şi în România, dar care este privită cu neîncredere de unele cupluri, completează doctorul Moisa.
Pe lângă această problemă, un mare impact îl are internetul şi recomandările cunoscuţilor, iar astfel se ajunge la un fel de traseism medical.
„Persoanele cu probleme de infertilitate merg din medic în medic iar acest lucru nu este benefic, pentru că totul trebuie luat de la capăt de fiecare dată, or cel mai indicat este ca un singur medic să urmărească întregul tablou al pacientului, evoluţia, problemele care apar şi care trebuie rezolvate”, adaugă dr. Anca Moisa.
Ea îşi aminteşte că anul trecut a venit la cabinetul său o femeie în vârstă de 40 de ani, care avusese deja la activ şase proceduri FIV nereuşite, făcute în străinătate, şi o operaţie pentru endometrioză, una dintre principalele cauze cunoscute ale infertilităţii.
„I-am făcut a şaptea fertilizare cu trei embrioni. La ecografie s-a văzut că sunt trei fetiţe. Cam prin a 34-a săptămână de sarcină, una dintre ele ele prezenta o suferinţă şi exista un mare risc de a muri, aşa că am luat hotărârea să facem cezariană. Astăzi, toate trei sunt perfect sănătoase iar părinţii le iubesc ca pe ochii din cap. Vă daţi seama cât de greu le este să le crească, e greu să creşti şi un singur copil, darămite trei, dar acesta a fost visul lor şi asta e tot ce contează, greutăţile le lasă în urmă“, spune dr. Moisa.
Menopauza precoce, sub lupă
Un fenomen îngrijorător observat de specialiştii în infertilitate este scăderea rezervei ovariene şi apariţia menopauzei precoce la vârste din ce în ce mai scăzute.
Potrivit acestora, principalele cauze sunt reprezentate de: toxine, praf, fumat, droguri, mediu toxic, radiaţii, anticoncepţionale luate pe termen lung, medicamente, infecţii urinare netratate, intervenţii repetate în burtă şi moştenirea genetică.
„La 35 de ani, jumătate din ovocitele cu care ovulează o femeie nu sunt bune din punct de vedere genetic, iar la 40 de ani, 80% din acestea nu sunt viabile”, spune dr. Moisa.
Stresul şi obezitatea, cei mai mari duşmani
Stresul este un inamic de temut al societăţii contemporane, iar studiile arată că există o legătură strânsă între acesta şi numeroase afecţiuni, între care şi infertilitatea. Medicii avertizează că stresul poate produce dezechilibre hormonale grave în organism.
În urma cercetărilor s-a descoperit că stresul creşte producţia de cortizol, adrenalina şi noradrenalină, hormoni care ar avea un impact negativ asupra circulaţiei sângelui la nivelul mucoasei uterine, ceea ce îngreunează fenomenul de fixare a oului fecundat. De asemenea, stresul poate avea un impact negativ şi asupra bărbaţilor. În cazul lor, stresul poate modifica parametrii spermogramei, adică numărul spermatozoizilor şi mobilitatea acestora.
Şi obezitatea se înscrie pe lista cauzelor infertilităţii, atrag atenţia experţii. Femeile obeze sunt frecvent diagnosticate cu sindromul ovarelor polichistice, o tulburare care se manifestă prin menstruaţii neregulate şi anovulaţie cronică, apărută ca urmare a secreţiei anormale a diferiţi hormoni.
CIFRĂ Potrivit Societăţii Europene de Reproducere Umană şi Embriologie, aproape 350.000 de copii se nasc anual prin procedura de fertilizare in vitro.
TOP 3 cauze ale infertilităţii
La ora actuală, principala cauză a infertilităţii este endometrioza. Endometrioza poate fi tratată prin operaţie laparoscopică, însă totul depinde de severitatea ei. O altă cauză a infertilităţii este patologia la nivelul trompelor uterine, iar pe al treilea loc se află problemele masculine de infertilitate.
Transparenţa şi empatia din partea medicului trebuie să fie 100%. Iar încrederea este, de asemenea, un factor foarte important pentru cuplul infertil, spune Andreas Vythoulkas, medic specialist în infertilitate.
Program gratuit de fertilizare in vitro pentru 300 de cupluri
Ministerul Sănătăţii a decis anul acesta reluarea subprogramului naţional de fertilizare in vitro, în acest sens fiind alocat un buget de 1,8 milioane de lei. Potrivit ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, 300 de cupluri vor putea beneficia de program.
Costurile diferă în funcţie de clinică
„Chiar dacă nu acoperă în totalitate cererea, este cert că programul este un pas înainte şi că, fără el, unele cupluri nu şi-ar permite cu niciun chip procedura de fertilizare, din cauza costurilor crescute“, a declarat dr. Andreas Vythoulkas.
Procedura de fertilizare in vitro poate ajunge şi la 10.000 de lei, în funcţie de tarifele clinicii unde are loc intervenţia.
Din aceştia, statul decontează 6.188 de lei, restul trebuie achitat de pacient.
Foarte importante sunt problemele pe care le întâmpină cuplul infertil.
De exemplu, pot fi cupluri care au probleme genetice, şi atunci costurile sunt mai mari pentru că sunt necesare analize şi proceduri care să încerce rezolvarea acestor probleme, adaugă medicul.
Criterii pentru includerea în program
Pacientele care pot aplica la program trebuie să aibă între 24 şi 40 de ani, să aibă o rezervă ovariană în limite normale, probată prin valoarea AMH (mai mare de 1,1 ng/ml), iar valorile indicelui de masă corporală să fie cuprinse între 20 şi 25 (indicele de masă corporală se calculează împărţind greutatea în kilograme la pătratul înălţimii în metri).
De asemenea, partenerii trebuie să prezinte dovada că au calitatea de asiguraţi şi adeverinţă cu diagnosticul de afecţiune incompatibilă cu reproducerea pe cale naturală, eliberată de medicul specialist în obstetrică-ginecologie cu competenţă în infertilitate şi reproducere umană asistată medical.
Conform unui comunicat transmis de Ministerul Sănătăţii, data estimativă pentru începerea depunerilor de dosare pentru programul de fertilizare in vitro şi embriotransfer este 15 iunie.
Persoanelor interesate le este recomandat să nu întârzie cu depunerea dosarelor, pentru a avea şanse cât mai mari de a fi incluse în program, mai ales că bugetul este limitat.
Lista unităţilor sanitare selectate în program
1. Clinica Promed System SRL (Spitalul Wellborn), Târgovişte
2. SC Life Line Medical Center SRL Bucureşti
3. SC MEDLIFE SA Bucureşti
4. Clinica Medicală Gynera SRL Bucureşti
5. SC BIOGENESIS IVF SRL Bucureşti
6. SC Clinica Polisano SRL Sibiu
7. Spitalul Clinic de Obstetrică şi Ginecologie „Prof. dr. Panait Sârbu“ Bucureşti
8. SC BABE SRL Sângeorgiu de Mureş
9. SC Gynatal SRL Timişoara
10. SC LID MEDICAL CENTER SRL Bucureşti
Articol apărut în „Weekend Adevărul”
Se încarcă comentariile...
