VIDEO Băsescu: „Eu nu am cerut demisia Guvernului Boc, deşi am mârâit. Nu pot să spun: «Ponta, demisionează!»“
0Preşedintele Traian Băsescu a făcut joi seară o retrospectivă a vizitei sale la Bruxelles. Aderarea României la Schengen, Republica Moldova, eşecul proiectului Nabucco au fost subiectele principale de discuţie. Şeful statului a mai vorbit despre decizia CCR privind modificările Codului Penal, despre proiectul de descentralizare şi despre rolul lui Adrian Năstase în PSD.
Principalele declaraţii ale preşedintelui:
Vreau să vă informez cu privire la întâlnirea pe care am avut-o astăzi cu Herman Van Rompuy. Am vorbit despre Republica Moldova, România, Schengen, Nabucco şi o explicaţie care trebuia dată ca urmare a unei intervenţii a domnului Swoboda.
În ceea ce priveşte Republica Moldova, nu m-am dus în calitate de avocat sau în calitate de simpatizant, ci în calitate de preşedinte al României. Am simţit nevoia să atrag atenţia asupra unor evoluţii şi să conving că trebuie accelerate progresele de apropiere a UE de Republica Moldova. Am pornit de la situaţiile de risc care pot afecta parcursul european al celui de-al doilea stat românesc. Cel mai important risc este Transnistria, unde pot apărea provocări.
Formatul de negociere 5 plus 2 s-a dovedit ineficient, nu a reuşit să mişte lucrurile înainte, a creat condiţii prin negăsirea soluţiilor pentru consolidarea aşa-zisei statalităţi transnistrene. Nu a ajuns la nicio soluţie favorabilă Republicii Moldova. Nu ne mai putem ascunde niciunii din Europa. Acest format nu a ajutat cu nimic. Trebuie găsite soluţii şi cu Moscova, care deţine un control militar în Transnistria.
Am ridicat şi problema greutăţilor care li se fac şcolilor de limbă română din Transnistria şi am rugat o intervenţie de la UE. Am atenţionat asupra celui de-al doilea focar de instabilitate: Găgăuzia. Intenţionează să facă o declaraţie asupra independeţei Găgăuziei. Găgăuzia este o regiune în sudul Moldovei. Mâine are loc o adunare a aleşilor locali. Pe data de 2 februarie se preconizează desfăşurarea unui referendum pentru independenţa Găgăuziei.
Am informat conducătorii europeni despre aceste evenimente, să acţionăm în aceste direcţii, în favoarea integrităţii şi suveranităţii teritoriului său. L-am rugat pe preşedintele Consiliului Euriopean să analizăm posibilitatea găsirii unor resurse financiare europene, să fie alocate accelerării procesului de conectare energetică a Republicii Moldova de România. Avem posibilitatea să creăm alte două linii de aprovizionare cu energie electrică.
Cu privire la Moldova, am ridicat problema vizelor, care este pe un drum bun şi probabil se va modifica regulamentul care permite libera circulaţie a cetăţenilor moldoveni. Procesul de pregătire a acordului de asociere şi liber-schimb pe care l-a semnat Republica Moldova. Până la sfârşitul lunii august se va semna. Aşadar înainte de alegeri, acordurile să fie ratificate.
Nu am avut o discuţie în calitate de avocat, ci în calitate de membru al Consiliului European şi de preşedinte. Am vrut să am convingerea că sunt cunoscute problemele la nivel european. Nu fac un secret, am atenţionat şi asupra partidului comunist, există riscul în cazul în care acordurile nu se semnează, să vină o majoritate care nu mai vrea să continue drumul către UE.
Despre aderarea la Schengen
L-am informat că România îşi propune să devină membru al spaţiului Schengen până la sfârşitul acestui an. Este un obiectiv personal, pentru că îmi termin mandatul la 21 decembrie. Vizez, datorită evoluţiilor interne, luna octombrie. Mai sunt alegeri pentru Parlamentul European şi este greu să intrăm într-un proces de negociere acum.
Am solicitat preşedintelui CE să mă sprijine aşa cum m-a sprijinit şi în 2012.
Nu am negat legătura pe care o fac unele state cu MCV. Sunt state care se uită la funcţionarea Justiţiei.
Am făcut o clarificare care să se reflecte în raportul MCV. Am avut incidente, cu tentative de modificare a Codului Penal, rugămintea mea a fost să fie o abordare corectă. Sunt de acord că în Parlament s-a votat cu mare veselie, dar CCR a stopat acest proces. Tot o instituţie a statului român a pus capăt. Am dat mai multe exemple. Mie mi s-ar părea corect ca raportul MCV să reflecte acest lucru.
Tot instituţiile statului au investigat fraudele de la referendum, iar acum tot o instituţie a statului român a oprit ca politicienii de vârf să devină Dumnezei. Să se menţioneze buna funcţionare a statului. CCR a acţionat ca instituţie a statului român. Trebuie tratate separat eventualele derapaje ale politicului cu funcţionarea instituţiilor.
Derapaje de politicieni sunt peste tot. Solicitarea mea a fost ca raportul MCV să trateze funcţionarea instituţiilor. Pe tema conflictului de interes, problema a fost eliminată prin decizia CCR. CCR ne-a pus cu picioarele pe pământ. Sper să fie înţeleasă abordarea pe care eu o am şi să se ţină cont de ea.
Un ultim punct: în Parlamentul European, nu-i dau un răpuns domnului Swoboda, am ţinut să-l informez că România nu acordă cetăţenie română în condiţiile în care acordă Malta... Plăteşti şi primeşti cetăţenie. România are obligaţia la măsuri reparatorii faţă de cetăţenii care şi-au pierdut cetăţenia prin abuz. Şi le-o dăm celor care o cer. Aceasta a fost explicaţia pe care am dat-o preşedintelui Van Rompuy.
Despre Antena 3: Postul de propagandă de dezinformare Antena 3, postul patrnat de domnul Voiculescu, care a fost condamnat.
Nu m-a informat (n.r.) Ioana Băsescu. Nu a obţinut fiica mea bani de la Gazprom. Minţiţi ca securistul Voiculescu! Minţiţi ca şi patronul dumneavoastră, condamnat la cinci ani. Nu vă contrazic că Ioana poate avea legalizare de acte de la oricine. Cum vă permiteţi să spuneţi că a luat bani de la Gazprom? A făcut fiica mea un contract cu Gazprom? Nu comentez deciziile de politică internă a Republicii Moldova.
Despre independenţa Justiţiei
Vom vedea pe 22 cum se vede în raportul MCV. Şi cu Bruxelles şi cu SUA trebuie vorbit şi explicat că nu trebuie confundate voturile în Parlament cu instituţiile statului român. Asta am vrut să se înţeleagă astăzi. Din punctul meu de vedere se văd instituţii care au rămas verticale în ciuda presiunilor politice. Am văzut o declaraţie a unui înalt demnitar din Parchete care spunea că declaraţiile unor oameni politici nu influenţează Justiţia.
Eu cred că nu trebuie să se facă astfel de declaraţii şi că aceste declaraţii influenţează Justiţia. Declaraţiile noastre induc la populaţie neîncrederea în Justiţie. Dacă cetăţenii nu au încredere în Justiţie este o mare pierdere a unui stat care se vrea civilizat. Nu o influenţează, o decredibilizează.
La începutul primului mandat mi se părea că puteam face comentarii legate de deciziile Justiţiei. Şi am văzut că este greşit. Iau notă de deciziile instituţiilor statului român. Ca un element profund de incompetenţă. Aşa am spus şi când au picat legi pe care alţii şi-au asumat răspunderea. Au vrut să substituie lipsa de voinţă de a face reorganizarea administrativă cu un trasfer către baronii locali. Este un eşec usturător al Guvernului şi cred că se pregătesc de un nou eşec cu revizuirea Constituţiei.
Despre referendumul pentru revizuirea Constituţiei
Cu certitudine proiectul nu poate fi considerat european. Acea dorinţă de asigurare a funcţiei de prim-ministru, cu cei care au cele mai multe mandate dau prim-ministru. Nu vom avea prim-ministru niciodată pentru că nu poate strânge cineva 50%. Poţi fi nevoit să dai funcţia de prim-ministru celui mai mic partid, numai să strângi 50%. Eu nu am cerut demisia Guvernului Boc, deşi am mârâit, nu pot să spun: „Ponta, demisionează“.
Nu aş putea să lansez public soluţiile de negociere, dar cred că cel mai puternic element de negociere este Chişinău-Moscova. Este un mesaj pozitiv cel al lui Putin. Poate fi un pas înainte şi sunt convins că problema Moldovei trebuie discutată şi cu Moscova, nu numai cu Bruxelles.
Mă uit la câtă demagogie funcţionează la domnii PSD. Mulţi i-au reproşat Zambaccian lui Năstase şi i-au cerut să demisioneze din fruntea Camerei Deputaţilor. Cei care plâng acum pe umărul lui Năstase veţi constata că pentru votarea sa au fost două.
Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit cursul zilei de astăzi cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pentru a discuta printre altele despre aderarea României la spaţiul Schengen.
Preşedintele Traian Băsescu i-a propus lui Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, ca procesul de integrare a României în spaţiul Schengen să înceapă anul acesta. Un subiect extrem de important a fost legat de Schengen, propunând ca obiectiv ca anul ăsta să se întâmple ceva. Adică să începem procesul de intrare în Schengen, chiar aşa în etape, aşa cum a fost stabilit“, a declarat Băsescu, după întâlnirea cu Rompuy.
Citiţi şi:
Traian Băsescu a retrimis în Parlament spre reexaminare legea privind cumpărarea de terenuri de către cetăţenii europeni. Preşedintele Traian Băsescu a retrimis Parlamentului, spre reexaminare, Legea privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării de terenuri agricole de către persoane fizice şi de înfiinţare a Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare.
Ungaria se pregăteşte să cumpere terenurile agricole din Transilvania. Ce avantaje au vânzătorii Proprietarii de teren din România care doresc să-şi vândă proprietăţile cetăţenilor maghiari vor primi o rentă viageră. Ba, mai mult, aceştia pot păstra terenul pe numele lor şi îl pot folosi, a declarat Szabo Jozsef Andor, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti într-un interviu oferit portalului szekelyhon.ro.
Străinii vor putea cumpăra mai uşor terenuri agricole din România. Ce restricţii au fost eliminate Statul elimină restricţiile impuse în prezent cetăţenilor străini care vor să cumpere terenuri agricole, după 1 ianuarie 2014, inclusiv obligaţia de a avea experienţă în agricultură, dar păstrează prevederea privind dreptul de preempţiune al cetăţenilor români, potrivit unui proiect de lege.
EDITORIAL Proprietatea, suveranitatea economică şi integrarea europeană Începând cu 1 ianuarie 2014, străinii vor putea cumpăra terenuri agricole în România. Unii au exprimat motive de îngrijorare. Alţii susţin că măsura nu va avea un impact semnificativ deoarece şi până acum astfel de tranzacţii s-au operat prin intermediul societăţilor comerciale. Totuşi, anume semne de întrebare rămân, dovadă că statul propune unele măsuri de protecţie.