Boloș mărturisește: „Ministerul Finanțelor a avertizat în repetate rânduri în 2024”. Câți bani riscă România să piardă din PNRR
0Fostul ministru Marcel Boloș a anunțat, după predarea mandatului, încheierea informală a renegocierii PNRR cu Comisia Europeană. Potrivit informațiilor furnizate de fostul ministru, România riscă să piardă 7,8 miliarde de euro. Boloș a vorbit și despre situația anului 2024, în care a avertizat coaliția de guvernare în mai multe rânduri cu privire la creșterea cheltuielilor.
Într-un mesaj intitulat „R𝐚𝐝𝐢𝐨𝐠𝐫𝐚𝐟𝐢𝐚 𝐏𝐍𝐑𝐑: 𝐂𝐮𝐦 𝐬𝐭𝐚̆ 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚, 𝐜𝐮 𝐮𝐧 𝐚𝐧 𝐢̂𝐧𝐚𝐢𝐧𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐦𝐞𝐧𝐮𝐥-𝐥𝐢𝐦𝐢𝐭𝐚̆”, Marcel Boloș transmite pe Facebook o imagine asupra cifrelor din PNNR, despre care spune că a fost făcut din mers, „uneori, cu pași mai rapizi decât se putea”.
„Așa cum am mai spus, dacă vrem să salvăm ceea ce încă poate fi salvat din PNRR, avem nevoie – mai mult ca oricând – de transparență, asumarea responsabilității și respectarea termenelor”, subliniază fostul ministru, explicând că portofoliul pe care l-a condus are doar rolul de coordonator național privind PNRR și nu poate impune respectarea termenelor celorlalte ministere.
Stadiul la zi în cifre
„Care e stadiul la zi, când mai avem un an de implementare?
1. Încasări efective din PNRR: 10,7 miliarde euro (primele două cereri de plată, prefinanțare și cererea de plată III parțial);
2. Sume suspendate de la CE din cererea de plată 3: 870 milioane euro din care: 330 milioane euro pentru operaționalizarea și funcționalizarea AMEPIP, 231 milioane euro pensii speciale, 227 milioane euro pentru consilii de administrație la Ministerul Energiei și Ministerul Transporturilor;
3. Plăți efectuate către beneficiari pentru implementare PNRR: 8,23 miliarde euro din care grant: 2,4 miliarde euro, împrumut: 3,5 miliarde euro, finanțare publică națională: 1,275 miliarde euro, TVA: 1,170 miliarde euro. Rest de plată, dacă toate investițiile s-ar implementa în procent de 100%, aproximativ 20 miliarde euro într-un an de zile - ceea ce este aproape imposibil;
4. Contracte de finanțare încheiate de către coordonatorii de reformă și investiții nu de către MIPE: 46,990 miliarde euro, din care 19,8 miliarde euro pentru grant, 27,181 miliarde euro pentru împrumut, 8,561 miliarde euro pentru finanțare publică națională, 5,886 miliarde euro pentru TVA;
5. Contracte de achiziție publică încheiate de beneficiari: 24,9 miliarde euro, din care pentru componenta de grant 10,6 miliarde euro, iar pentru componenta de împrumut 14,3 miliarde euro. Aceste valori, pentru cei care sunt cunoscători ai domeniului, includ finanțarea publică națională, cheltuielile neeligibile și TVA”, arată Marcel Boloș.
Prin urmare, potrivit ministrului, înainte cu un an calendaristic față de data de implementare a PNRR, ne confruntăm cu două categorii enorme de risc și anume:
„1. Riscul de a pierde o sumă considerabilă de bani din PNRR, evaluată de serviciile Comisiei Europene și ale PNRR la suma colosală estimată la 7,8 miliarde euro. Această sumă, cel mai probabil, s-ar tăia din împrumut. Dar pentru România este o veritabilă sursă de finanțare ieftină a investițiilor, având un cost al dobânzii de doar 1,5% - 2%, nu 8% cum ne împrumutăm;
2. Riscul ca învestiții de 26,9 miliarde euro (diferența dintre valoarea contractelor de finanțare de 46,9 miliarde euro și noua valoare actualizată a PNRR adică 20,4 miliarde euro), implementate de ministerele de linie, să rămână fără sursă de finanțare sau să fie continuate cu surse de finanțare din bugetul de stat. Rămâne de văzut ce se va întâmpla din punct de vedere al deciziei guvernamentale”.
Investițiile care riscă să rămână fără finanțare
În cadrul renegocierii PNRR, încheiate informal, Comisia Europeană a impus mai multe reguli:
„1. Investițiile care rămân în PNRR, atât pentru componenta de grant, cât și de împrumut, să aibă un progres fizic de minim 50% pentru a securiza pierderea de bani din PNRR;
2. Investițiile din PNRR care continuă cu finanțare din PNRR să poată fi implementate până la data de 31.08.2026;
3. Să securizăm partea de venit pe care nu îl mai dăm înapoi (grant), fără să poată fi absorbit în proporție de 100%”.
Potrivit fostului ministru, în contextul actual, unele investiții esențiale pentru dezvoltarea țării – precum autostrăzile, calea ferată, modernizarea școlilor și a spitalelor – riscă să rămână fără finanțare europeană și să fie acoperite, eventual, din bugetul de stat sau din Politica de Coeziune. Criteriile dure pentru investițiile din PNRR au evidențiat un risc estimat de pierdere din PNRR a sumei de 7,8 miliarde euro, dintre care cele mai afectate investiții sunt:
„a) Investițiile din domeniul sănătății, cu suma de 920 milioane euro, în special zona de investiții în spitale publice;
b) investițiile din domeniul mediului, cu suma de 2,290 miliarde euro, în special infrastructura de apă-canalizare și deșeuri;
c) investițiile din domeniul educației, cu suma de 728 mil euro;
d) investițiile din domeniul eficienței energetice, cu suma de 1,020 miliarde euro, în special eficiența energetică din clădirile rezidențiale destinate populației și instituțiilor publice;
e) investițiile din domeniul infrastructurii de transport, cu suma de 1,980 miliarde euro;
f) investițiile din domeniul digitalizării IMM-urilor și renovarea energetică din Repower EU, cu suma de 728 milioane euro”.
Fostul ministru spune și care au fost cauzele care au generat renegocierea:
"Negocierea a avut loc într-un context dificil, în care Comisia Europeană a impus condiții ferme și riguroase pentru investițiile din PNRR. Această rigiditate a fost accentuată de situația fiscală fragilă a României, generată în principal de lipsa unei corelări între reformele fiscale și cele privind cheltuielile, dar și de ritmul foarte scăzut al implementării investițiilor asumate prin Plan", precizează Boloş.
PNRR, într-un „moment de răscruce”
Potrivit ministrului, cei care vor resimți cel mai dur impactul acestei situații sunt beneficiarii contractelor de finanțare – oameni și instituții care și-au pus speranțele în proiecte de investiții, care, fără finanțare, riscă să rămână doar pe hârtie.
„PNRR se află astăzi într-un moment de răscruce. De acest plan depinde în mare măsură modernizarea României – prin reforme, prin investiții, prin reconstruirea încrederii în capacitatea statului de a livra. Finalizarea renegocierii cu Comisia Europeană este un prim pas absolut necesar. Apoi, după ce au fost stabilite investițiile care pot fi duse la bun sfârșit, trebuie găsite soluții alternative – fie prin etapizare, fie prin bugetul național, prin fondurile de coeziune sau prin sprijinul Băncii de Investiții și Dezvoltare, pentru celelalte investiții care rămân fără surse de finanțare.
Va fi nevoie, în paralel, de un ritm accelerat de implementare și de o atenție specială acordată coordonatorilor de reformă, acolo unde întârzierile și blocajele au pus în pericol întregul calendar. Nu este ușor. Și nu se poate rezolva de pe o zi pe alta. Dar, răbdare și decizii asumate, România mai poate salva ceva din acest plan”, a conchis ministrul.
Cheltuielile majorate ale statului, pe umerii Ministerului de Finanțe
Într-un mesaj anterior, Marcel Boloș dezvăluie cum au fost luate decizii de majorare a cheltuielilor, fără însă a fi gândit și un plan de bugetare. Astfel cheltuielile pe anul 2024 au fost majorate peste planul de buget inițial, iar reponsabilitatea plății a revenit Ministerului Finanțelor.
„Am socotit de cuviință să las mai jos așternute câteva rânduri pentru a arăta cum s-au petrecut în fapt lucrurile în anul 2024 dar și pentru a clarifica faptul că deficitul bugetar a fost în exclusivitate generat de deciziile de creștere a cheltuielilor atât din recalcularea pensiilor, creșterea salariilor dar și a cheltuielilor cu investițiile, decizii care au fost luate de Coaliția de Guvernare de la acea vreme, Ministerului Finanțelor revenindu-i sarcina de a finanța cheltuielile care au fost decise și nebugetate dar cu impact direct asupra deficitului bugetar”, scrie fostul ministru.
Astfel, potrivit fostului ministru, „Ministerul Finanțelor a făcut treaba pe care o avea de făcut. A avertizat în repetate rânduri prim-ministrul, Coaliția, Președinția și alte instituții, iar după ce Guvernul sau Parlamentul au decis noi cheltuieli, a căutat fondurile necesare să le acopere, așa cum îi revine obligația. Ministerul Finanțelor nu a inițiat în 2024 niciun act normativ de creștere a cheltuielilor.
Anul 2024 a început cu un deficit bugetar planificat de 5% care ulterior prin decizii ale Guvernului României și ale Coaliției de Guvernare a fost influențat de creșterea succesivă și repetată a cheltuielilor publice nebugetate (care nu au fost cuprinse în bugetul de venituri și cheltuieli al anului 2024) acestea influențând decisiv deficitul bugetar cu aproximativ 3,69% din PIB, astfel încât anul 2024 s-a finalizat cu un deficit bugetar în termeni cash de 8,65% și ESA de peste 9,3% din PIB (peste nivelul programat de 5%)”.
Marcel Boloș a fost ministru al Finanțelor în perioada iunie 2023-decembrie 2024, în timpul primului cabinet condus de Marcel Ciolacu, odată cu rotativa guvernamentală.
El subliniază că a venit în Coaliție cu mai multe avertismente referitor la creșterile de cheltuieli, între care și creșterile privind pensiile, venite de la Ministerul Muncii, toate acestea pe fondul procedurii de deficit bugetar declanșate în 2020, adică înainte de debutul pandemiei de coronavirus.
Potrivit fostului ministru, în anul 2024 a avut loc o creștere a veniturilor curente cu aproximativ 78,7 miliarde lei față de anul 2023, însă această creștere a fost în limita veniturilor planificate pentru anul 2024, în limita unui deficit bugetar planificat de 5%.
„În sinteză, impactul acestor categorii de cheltuieli publice suplimentare cu impact asupra deficitului bugetar se prezintă astfel:
1. Cheltuieli de personal, buget final de 164 miliarde lei în anul 2024, o creștere de 19,1 miliarde față de ce era bugetat inițial.
2. Cheltuieli cu material și servicii, buget final de 93,7 miliarde lei în anul 2024, o creștere de 12,5 miliarde lei față de ce era bugetat inițial.
3. Cheltuieli cu asistența socială, 223,9 miliarde lei, o creștere de 14,3 miliarde lei față de ce era bugetat.
4. Cheltuieli de capital (investiții), 65,3 miliarde lei în anul 2024, o creștere de 18,5 miliarde lei față de ce era bugetat.
Așadar, totalul cheltuielilor nebugetate pentru anul 2024 a fost de 64,4 miliarde lei, respectiv un impact bugetar suplimentar de 3,69% din PIB față de începutul de an, ceea ce a determinat un deficit bugetar în termeni cash de 8,69% din PIB”, mai arată fostul ministru.
El încheie mesajul, subliniind că „reforma fiscală rămâne un angajament al României față de Comisia Europeană de care depinde mentenabilitatea finanțelor publice ale României în contextul provocărilor determinate de sistemul de cheltuieli publice, dar și de traiectoria de ajustare a deficitului bugetar, asumată pentru o perioadă de 7 ani până în anul 2031”.
Se încarcă comentariile...
