Stadiul PNRR la zi. Ce mari restanțe are Coaliția
0Executivul Ciucă mai are de „validat“ mai puțin de zece ținte și jaloane din PNRR, pentru a trimite următoarea cerere de plată la Bruxelles, printre reformele importante restante fiind pensiile speciale și legislația penală.
Guvernul României urmărește ca până la finalul lunii martie să îndeplinească, la virgulă, toate țintele și jaloanele aferente trimestrelor 3 (iulie-septembrie 2022) și 4 (octombrie-decembrie 2022), care, în mod normal, potrivit angajamentelor luate în calendarul de implementare, ar fi trebuit să fie gata de mai mult timp. Cu toate acestea, regulamentele europene permit o prelungire a termenelor, condiția cea mai importantă fiind ca obiectivele și reformele să fie îndeplinite în momentul în care un Guvern înaintează o cerere de plată la Comisia Europeană, unde solicită banii aferenți pentru jaloanele și țintele bifate.
La solicitarea „Adevărul”, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a venit cu precizări clare despre procesul de implementare a țintelor și jaloanelor din trimestrele 3 (T3) și 4 (T4) din 2022, care fac parte din cererea de plată numărul trei. Pentru trimestrul 3 erau 24 de obiective. „Cele pentru care nu s-a agreat încă o validare finală sunt 135 (Semnarea contractelor pentru investițiile în lanțul valoric industrial de producție și/sau asamblare și/sau reciclare al bateriilor, al celulelor și a panourilor fotovoltaice), 136 (Semnarea contractelor în cadrul schemei de sprijin pentru stocarea cu baterii), 242 (Intrarea în vigoare a modificărilor legislative menite să simplifice și să asigure transparența și aplicabilitatea testului IMM)”, a precizat MIPE, în răspunsul pentru „Adevărul”. Așadar, trei obiective problematice.
Cinci obiective nevalidate pentru T4/2022
Trimestrul 4 are mai multe obiective, adică 55, iar numărul celor problematice este ușor mai mare, adică cinci: 1) 115 (Scoaterea din operare a capacității de producție a energiei electrice pe bază de lignit); 2) 121 (Îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor de stat din sectorul energetic); 3) 215 (Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale); 4) 424 (Modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală); 5) 439 (Intrarea în vigoare a legislației actualizate privind companiile de stat). Sunt obiective unde titularii de obiectiv au fost ministere ca Munca, Justiția sau Energia, însă unde acum Parlamentul are cuvântul decisiv.
De exemplu, atât la reforma pensiilor speciale, cât și la modificarea legislației penale, proiectele intră în procedură de urgență pentru a fi adoptate cât mai repede cu putință, după ce Guvernul a tergiversat redactarea și trecerea prin Executiv. Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, afirma, pe 11 ianuarie, că din punctul său de vedere cererea numărul trei este cea mai complexă cerere pe care o depune Guvernul României, de când a început implementarea PNRR, fiind motivată atât de numărul de jaloane și ținte, dar și importanța acestora.
În precizările pentru „Adevărul“, MIPE a subliniat că toate jaloanele și țintele vor fi îndeplinite până la momentul trimiterii cererii: „Având în vedere faptul că jaloanele/țintele din PNRR aferente trimestrului III și trimestrului IV 2022 fac parte din CP3 (n.r. – cererea de plată 3), îndeplinirea acestora se poate realiza până în momentul depunerii propriu-zise a cererii de plată”.
Unde merg cele mai mari sume
Instituția a dat detalii și despre obiectivele pentru care vor fi primiți cei mai mulți bani în T3/2022 și T4/2022.
Cei mai mulți bani pentru un obiectiv din trimestrul III/2022 este pentru asigurarea dotărilor pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoarele/atelierele școlare. 600 de milioane de euro fără TVA ar urma să fie dați pentru „Componenta 15 – Educație”. Pe de altă parte, pentru trimestru IV/2022, cea mai mare alocare financiară nerambursabilă e reprezentată de dezvoltarea rețelei de școli verzi și achiziționarea de microbuze verzi, aferentă Componentei 15, în cuantum de 425 de milioane de euro fără TVA.
MIPE: Fără risc să pierdem bani
Întrebat dacă în cazul neîndeplinirii unui obiectiv România pierde bani doar pentru acela sau pentru întreg setul de obiective aferente unui trimestru, ministerul a evitat un răspuns direct, precizând: „Ministerul Investitiilor și Proiectelor Europene analizează săptămânal riscul neîndeplinirii jaloanelor și țintelor împreună cu ceilalți actori instituționali implicați în PNRR. Ulterior, consultă Comisia cu privire la identificarea celor mai bune soluții. Tocmai de aceea, nu există riscul ca România să piardă fondurile ce îi sunt alocate”.
Nu în ultimul rând, România reușește să bifeze nu mai puțin de 38 de reforme în urma îndeplinirii celor 79 de ținte și jaloane din PNRR, aferente celei de-a doua jumătăți a anului 2022.
Se încarcă comentariile...
