Revizuirea tratatelor UE: socoteala de acasă, diferită de cea de la Bruxelles

Dacă statul român e ferm împotriva revizuirii tratatelor, eurodeputaţii sunt împărţiţi în ceea ce priveşte acest subiect FOTO Facebook EPP

Coaliţia nu are o abordare unitară pe tema revizuirii tratatelor UE, unde, deşi Guvernul a spus clar că se opune, în afara graniţelor ţării unii eurodeputaţi au păreri diferite.

Tema revizuirii tratatelor Uniunii Europene, care împarte statele europene în două tabere, arată o diviziune şi în interiorul formaţiunilor politice româneşti care au reprezentare în Parlamentul European, după cum a demonstrat-o votul de la finalul săptămânii trecute, pe tema rezoluţiei în care sunt menţionate articolele din tratate pe care le doresc revizuite. Rezoluţia a trecut la nivel european cu 355 de voturi „pentru”, 154 „împotrivă” şi 48 de abţineri.

România se numără printre cele 13 state ale UE care nu susţin revizuirea tratatelor de funcţionare ale Uniunii. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, instituţia care a comunicat poziţionarea pe subiect, modificarea Tratatelor europene este un „exerciţiu deosebit de complex, laborios şi de lungă durată” care „ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid şi eficient la preocupările prioritare pentru cetăţenii europeni”.

Mizele

Una din mize ar fi eliminarea votului în unanimitate, fiind aplicat unul al majorităţii, dar care să reprezinte minimum 65% din populaţia celor 27 de state membre. Aşadar, marile forţe ale UE, cum sunt Franţa şi Germania, ar putea să-şi impună obiectivele strategice, dacă strâng în jurul lor încă 14 sau 15 state, fiind ignorate state precum cele din Est. De exemplu, pot fi impuse decizii cum ar fi cele referitoare la apărarea comună sub umbrela UE, în condiţiile în care ţările din Est sunt mai degrabă mari susţinătoare ale apărării sub stindardul NATO. Şi în alte domenii ar putea apărea discrepanţe, cum ar fi salarizarea şi tratarea muncitorilor din Est.

Dacă la nivel intern Guvernul e clar împotrivă, în exterior eurodeputaţii Puterii au opinii nuanţate sau chiar contrare. Potrivit documentelor urcate pe site-ul Parlamentului European, votul a arătat poziţii opuse inclusiv în interiorul partidelor din Coaliţia de guvernare. Pe lista eurodeputaţilor PNL (familia politică a popularilor) figurează cu vot „pentru” revizuire Dan Motreanu, Siegfried Mureşan şi Vlad Nistor.

„E o eroare”

Contactat de „Adevărul”, Rareş Bogdan (lider al deputaţilor PNL), care în documente apărea că s-a abţinut, a precizat că este o eroare a aparatului tehnic, cel mai probabil. „Nu aveam cum să votez pentru sau să mă abţin. Pentru că tratatele pot fi modificate doar după discuţii şi negocieri serioase. Nu le modifici nici când vrea Macron, nici când vrea nu ştiu ce prim-ministru. Această revizuire a tratatelor poate crea avantaje când te gândeşti că Ungaria joacă cu duşmanul în casa ta de câteva luni. Însă dezavantajează ţările mici şi cele din Estul şi Centrul Europei. Ajungi la cheremul marilor ţări - Germania, Franţa, Spania, Italia şi alte câteva ţări ar putea să constituie majorităţi de două treimi. Nimeni din PNL nu a votat pentru. Poate a fost o eroare”, a precizat prim-vicepreşedintele PNL.

Din familia PPE mai votaseră Eugen Tomac şi Traian Băsescu, amândoi provenind din PPE, însă Băsescu şi-a modificat rapid votul. Tot „pentru” au fost şi cei din Renew, de altfel declaraţi ca susţinători publici ai revizuirii tratatelor, cum sunt Dacian Cioloş, Vlad Botoş, Alin Mituţă, Dragoş Pîslaru, Nicu Ştefănuţă şi Ramona Strugariu.

Neutralitate şi opoziţie

Pe lista celor care s-au abţinut figurează eurodeputaţi din Grupul social-democraţilor, ca Victor Negrescu, Maria Grapini sau Corina Creţu. Contactat de „Adevărul”, eurodeputatul a explicat de ce s-a abţinut, deşi este cunoscut drept un sustţinător al revizuirii tratatelor UE. „Noi am organizat în weekend o consultare privind viitorul Europei, care se referă şi la tema revizuirii tratatelor. Nu îmi puteam exprima punctul de vedere, dacă aveam deja stabilită consultarea. Am preferat să mă abţin”, a precizat Victor Negrescu. De asemenea, eurodeputatul social-democrat a susţinut că el ar fi preferat modificări şi care ţin de zona de educaţie sau fiscalitate, în ceea ce priveşte forma finală a rezoluţiei. De altfel, Negrescu a subliniat că această rezoluţie nu are nicio putere juridică.

Conform documentelor oficiale, din rândul eurodeputaţilor români care s-au opus au fost liberalii Vasile Blaga, Gheorghe Falcă şi Jean Marinescu, precum şi social-democraţii Dragoş Benea, Tudor Ciuhodaru, Rovana Plumb şi Mihai Tudose. Un euro-ales poate să-şi schimbe opţiunea de vot în maximum două săptămâni, dar acest lucru nu mai influenţează rezultatul aşa cum a fost consemnat.

Modalitatea de revizuire

Anterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona (în 2009), exista o singură procedură de revizuire a tratatelor pe care se întemeiază UE: convocarea unei conferinţe interguvernamentale. Din 2009, articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede două proceduri de revizuire a tratatelor. În primul rând, există revizuirea ordinară. Aceasta se referă la modificări-cheie privind competenţele UE şi necesită convocarea unei conferinţe interguvernamentale pentru adoptarea prin consens a propunerilor de modificări. Adică unanimitate. Apoi, toate ţările UE trebuie să ratifice modificările aduse tratatului pentru ca acestea să intre în vigoare. Pentru ratificare sunt necesare voturi trecute prin parlamentele naţionale.

A doua procedură, revizuirea simplificată. În cazul în care modificările propuse se referă la politicile şi acţiunile interne ale UE, Consiliul European adoptă în unanimitate o decizie în privinţa modificărilor după consultarea Comisiei, a PE şi a Băncii Centrale Europene. Noile prevederi ale tratatului intră în vigoare numai după ratificarea acestora de către toate ţările UE.