Reportaj. Cum trăiesc românii din Israel şi Palestina războiul dintre cele două state

Klaus Iohannis, la zidul plângerii

Zeci de mii de români sunt prinşi la mijocul unui conflict care durează de zeci de ani între Israel şi Palestina, două teritorii despărţite de un zid imens de beton şi sârmă ghimpată, dar unde moartea pândeşte de ambele părţi.

„Acest drum aparţine Autorităţii Palestinene. Intrarea pentru cetăţenii israelieni este interzisă şi periculoasă pentru viaţa lor, dar şi împotriva legii Israelului”, este mesajul care te întâmpină la intrarea în Palestina. În fapt, israelienii care păşesc dincolo de frontieră sunt omorâţi pe loc de către militarii palestinieni care păzesc intrările cu puşca în mâna.De cealaltă parte, palestinienii pot intra în Israel doar cu permise speciale, dar în niciun caz cu maşina. Cei care muncesc în Israel lasă maşina la frontieră şi o iau la pas în Israel. Inclusiv delegaţia de presă care l-a însoţit pe preşedintele Klaus Iohannis în vizita sa efectuată în Israel şi Palestina a schimbat autocarul la graniţa dintre cele două teritorii.

Pericolul pândeşte peste tot, iar românii care trăiesc acolo îl simt în fiecare zi, indiferent dacă locuiesc în Palestina sau Israel. Comunitatea românilor din Israel este una dintre cele mai mari din Ţara Sfânta, ajungând până la 700.000 de persoane. Dincolo, în Palestina, locuiesc aproximativ 350 de români în Fâşia Gaza şi alţi 450 în Cisiordania. Cei mai mulţi care au ajuns în Palestina s-au căsătorit cu cetăţeni palestinieni care au studiat sau vizitat România. Este şi cazul Mihaelei, care şi-a cunoscut soţul palestinian la Facultate în România şi l-a urmat în Palestina în 1997, lăsându-şi în urmă toată familia. Mihaela povesteşte că atunci zidul care desparte astăzi Palestina de Israel nu era ridicat şi puteau să se mişte dintr-o parte în alta fără prea mari probleme. Din 2003, când s-a început ridicarea zidului înalt de opt metri,peste care se mai află şi sârmă ghimpată, viaţa palestinienilor s-a transformat într-un adevărat calvar. “Orice intră în Cisiordania trebuie să primească aprobare de la autorităţile israeliene”, povesteşte Mihaela.

Această situaţie a dus la sufocarea economiei palestiniene şi la un nivel de trai scăzut. Mulţi palestinieni şi-au pierdut locurile de muncă din cauza zidului de securitate ridicat de Israel, ca răspuns la atacurile venite din partea grupărilor teroriste Hamas şi Jihadul Islamic. De multe ori alimentele, medicamentele, venite din import întârzie, multe din ele ajungând după data de expirare. Mihaela are permis de trecere, însă nu poate depăşi niciodată ora 22.00 în Israel.

De cealaltă parte, Israelul se află în mijlocul unei mări arabe şi este ameninţat de grupările teroriste arabe a căror existenţă se învârte în jurul distrugerii Israelului. Hamas a salutat şi atacul armat al unui palestinian, care a înjunghiat mai mulţi oameni, inclusiv un român, în timpul vizitei preşedintelui Klaus Iohannis în ţara sfântă.

Anul Nou sărăbătorit cu mascaţii
Istoria şi religia stau la baza acestui conflict care durează deja de zeci de ani şi care distruge vieţi nevinovate din ambele tabere. Mihaela ne-a povestit cum în noaptea de Revelion au intrat peste familia sa în casă mai mulţi militari israelieni.

“Era în jur de ora 22.30, în seara de 31 decembrie. Eram în sufragerie, îmi fumam narghileaua mea obişnuită. Au bătut la uşă şi a trebuit să le deschidem. Dacă nu le deschizi, sparg uşa. Fără nicio explicaţie, au început să controleze prin toată casa, din cameră în cameră. Când au ajuns la sufragerie, unde ne aflam noi, ne-au dus la vecini. I-am întrebat ce se întâmplă şi ne-au răspuns că nu este treaba noastră. Toată percheziţia a durat cam trei ore. Au venit şi ne-au luat, iar când au plecat ne-u spus doar: Happy New Year ( “Un an nou Fericit! - n.r.)”, îşi aduce aminte Mihaela.

În Israel, la întâlnirea pe care a avut-o preşedintele Klaus Iohannis cu reprezentanţii românilor, am cunoscut-o pe Ariadna Petri. Căsătoriră cu un israelian, Ariadna Petri este lector în Diplomaţie la Universitatea din Ierusalim. Chiar dacă şi-a clădit o carieră în Israel, Ariadna Petri s-ar întoarce acasă dacă ar primi “o ofertă decent din partea statului român”. Ariadna chiar a avut ocazia să stea de vorbă cu preşedintele Klaus Iohannis căruia i-a spus că aşteaptă ca statul român să folosească tinerii competenţi. “Pe zi ce trece devenim mai buni, iar costurile de relocare vor fi mai mari”, spune Ariadna.

În Israel se spune că nu există familie care să nu aibă cel puţin un mort, victimă a conflcitului israeliano-palestinian. La aşezământul românesc, unde se află una dintre Bisericile Ortodoxe Române din Ţara Sfântă, măicuţele sunt luate la pietre dacă sâmbăta, când este Sabatul - ziua odihnei pentru evrei - le văd că desfăşoară anumite activităţi.

Neîncredere
Măsurile de securitate sunt maxime şi de-o parte şi de alta. Delegaţia de presă a fost controlată la sânge atât la intrare, cât şi la ieşirea din ţară. A trebuit să declarăm toate bunurile pe care le aveam la noi, iar jurnaliştii care în trecut au fost în Iordania, Iran sau în alte ţări arabe au fost supuşi unui tir de întrebări legate de scopul vizitei lor în acele ţări, deloc prietene cu Israelul. De asemenea, la întoarcerea din Israel, fiecare dintre noi a fost întrebat dacă şi-a făcut singur bagajul şi dacă a primit cadouri din Israel pe care le duce în România.

La reşedinţa prezidenţială din Israel, nicio maşina, inclusiv cea a angajaţiilor, nu trecea de poartă înainte de a fi verificată sub capotă şi în portbagaj. Fetele care purtau pantofi cu toc erau descălţate la filtru, iar laptopurile trebuiau deschise în faţa lor. Tinere israelience de 20 de ani umblând pe stradă cu puşca în mână şi îmbrăcate în uniformă este o imagine cotidiană în Israel. Imediat după liceu, fetele sunt duse la Armată pentru doi ani, iar băieţii pentru trei ani.