Presedintii Romaniei si Ungariei n-au reusit sa aduca pacea in jurul statuii Libertatii

Presedintii Romaniei si Ungariei nu au reusit, ieri, la intalnirea la nivel inalt de la Budapesta, sa ajunga la un acord in privinta controversatei Statui a Libertatii din Arad. "In urma acestei

Presedintii Romaniei si Ungariei nu au reusit, ieri, la intalnirea la nivel inalt de la Budapesta, sa ajunga la un acord in privinta controversatei Statui a Libertatii din Arad. "In urma acestei discutii, am ajuns la concluzia ca exista sanse pentru amplasarea statuii in spiritul impaciuitor al intelegerii dintre Balcescu si Kossuth din iunie 1849, de la Szeged", a declarat seful statului ungar, Ferenc Madl. Afirmatia sa a fost contrazisa, indirect, de Ion Iliescu, presedintele roman vorbind despre o solutie care "sa nu resuscite stari de spirit adverse". Iliescu a explicat in conferinta de presa comuna cu Madl ca monumentul celor 13 generali are simboluri diferite pentru romani si maghiari: "Si anul 1848 are semnificatii diferite, pentru ca romanii si maghiarii nu au fost de la inceput de aceeasi parte a baricadei. Intelegerea Balcescu-Kossuth a fost post factum. (...) Monumentul a fost perceput nu ca un simbol al libertatii, ci ca unul care exprima alte interese decat cele ale populatiei majoritare in Transilvania, adica ale romanilor, ca o contestare a drepturilor lor legitime". Iliescu a amintit ca exista deja in Arad un obelisc dedicat celor 13 generali, alaturi de care sunt inhumati 11 dintre acesti revolutionari. Ca o "formula care sa nu suscite reactii negative". Ion Iliescu a prezentat solutia unui parc al reconcilierii romano-maghiare, in care "sa-si gaseasca loc un grup de monumente de arta care sa exprime ceea ce au in comun romanii si maghiarii". Conform unor surse din delegatia romana, oficialii de la Budapesta ar fi de acord cu infiintarea acestui parc in care sa fie reamplasata statuia, cu conditia ca acesta sa fie realizat pana la sfarsitul acestui an. Pozitia Ungariei a fost stabilita dupa consultarea UDMR, dar problema este ca partea romana refuza sa avanseze un termen precis pentru finalizarea parcului. Fundatie romano-ungara pentru patrimoniul Gojdu Iliescu si Madl au atins in discutiile care s-au extins cu mai mult de o ora decat fusese programat si problema patrimoniului Fundatiei Gojdu. Presedintele Madl a vorbit despre decizia Guvernului de la Budapesta de a crea o fundatie mixta romano-ungara, care sa desemneze patrimoniul. Executivul de la Budapesta va pune chiar la dispozitie o cladire pentru functionarea acestei fundatii "in spiritul Gojdu", adica pentru intarirea identitatii culturale a romanilor ortodocsi din Ungaria si Transilvania. La randul sau, Ion Iliescu a anuntat ca Guvernul roman va contribui la refacerea capelei apartinand Fundatiei Gojdu si a propus ca in imobilul apartinand acestei fundatii sa functioneze un muzeu, o biblioteca si un institut al parteneriatului romano-maghiar, adica un fel de centru cultural roman. Drepturi pentru minoritatea romana din Ungaria Presedintele Ion Iliescu i-a prezentat omologului sau ungar o serie de deziderate ale romanilor din Ungaria: reprezentarea in Parlamentul de la Budapesta, functionarea autoguvernarilor minoritatilor, asigurarea invatamantului in limba materna pentru "preintampinarea anumitor procese de asimilare". Seful statului roman a cerut ca in cadrul programei scolare sa existe un numar suficient de ore de studiu al limbii materne si culturii romanesti si a cerut sprijinul Guvernului ungar pentru functionarea bisericilor ortodoxe si refacerea constructiilor si cladirilor apartinand romanilor. Si presedintele Madl a exprimat dorintele Ungariei fata de minoritatea maghiara din Romania. Ele se refera in special la accelerarea procesului de restituire a bunurilor bisericesti si a celor cu valoare istorica si culturala, cum ar fi Palatul Episcopal din Oradea, retrocedat partial, si cladirea apartinand Fundatiei Battyani. Ambii presedinti au apreciat totusi ca problemele minoritatilor din cele doua tari au fost si sunt rezolvate in spirit european.