Presa maghiară: Nu România, ci guvernul Orban este vinovat pentru migranții neînregistrați din Austria
0Presa maghiară susține că vinovatul pentru problema migranților neînregistrați în Europa este Guvernul lui Viktor Orban, pe care îl consideră unul dintre motivele pentru care România nu a fost acceptată în Schengen.
Publicația 24.hu susține că Viktor Orban se confruntă cu o mare provocare dacă programul președinției maghiare la Consiliul UE din 2024 cuprinde aderarea României la spațiul Schengen. În articol se menționează că presa austriacă susține că situația migranților neînregistrați se deteriorează din cauza Ungariei.
„Noi suntem sursa majorității migranților neînregistrați care ajung în Austria. Iar soluția europeană, de care Viena condiționează aderarea României, este blocată de Orban, așa că, deocamdată, granița româno-ungară rămâne sub control”, se arată în articolul din presa maghiară.
„Ungaria și Polonia joacă un rol cheie în soluționarea situației, blocând planurile Uniunii Europene, tocmai cele de care Viena ar face dependentă aderarea la Schengen a Bucureștiului și Sofia”, se arată în articol.
Publicația maghiară face referire la un articol din Der Standard, cu titlul „Prietenul lui Nehammer, Orban, este co-responsabil pentru problema migrației Austriei”. Potrivit sursei citate, articolul din presa austriacă punctează că în ciuda faptului că Ungaria permite refugiaților să își continue drumul spre Vest și acceptă puține cereri de azil, Viktor Orban nu este criticat de liderii OVP, ci mai degrabă curtat.
Totodată, presa maghiară precizează că 80% din cei peste 100.000 de migranți care au intrat în mod ilegal în Austria anul trecut au venit din Ungaria.
„România se află așadar într-o situație dificilă: deși este mai puțin atractivă pentru refugiați decât Ungaria, și chiar dacă migranții aleg ruta „maghiară”, austriecii le împiedică intrarea în spațiul Schengen”, precizează presa maghiară.
Migranții ocolesc România
Articolul din presa maghiară face referire și la raportul unui radio austriac, Ö1, care susține că există două modalități de a intra în Austria ca migrant din Serbia.
„Se pare că frontierele croato-sârbe și bosniace-sârbe nu sunt abordate de austrieci, iar aceasta nu este o rută foarte importantă, deoarece războaiele sud-slave au facilitat trecerea ilegală a frontierei de către cei care se împiedică de mine explozive în aceste zone. Una dintre rutele alese de migranți duce direct prin Ungaria, în timp ce cealaltă trece prin România. Dar aceasta din urmă, potrivit lui Ö1, își pierde din ce în ce mai mult „atracția” pentru migranți, în ciuda justificării lui Nehammer de a bloca aderarea Bucureștiului la Schengen”, se arată în raportul radioului Ö1, potrivit 24hu.
Presa maghiară citează alte două site-uri austriace care susțin că Nehammer, cancelarul austriac, încearcă să coopereze cu Ungaria și Serbia, țările prin care trec cel mai adesea migranții ilegali.
„România este mai eficientă decât gardul de patru metri înălțime al Ungariei: în cadrul poliției de frontieră române au fost instalate camere termice și drone. De asemenea, polițiștii de frontieră români, bine echipați din punct de vedere tehnic, sunt sprijiniți de organizația europeană de supraveghere a frontierelor, Frontex”, susține Ö1, potrivit 24.hu.
De asemenea, publicația austriacă Ö1 arată că ruta maghiară a devenit mai atractivă pentru migranții ilegali din cauza nerespectării de către Ungaria a standardelor europene în materie de azil.
„Acesta este motivul pentru care migranții ne aleg pe noi, deoarece dacă sunt înregistrați mai întâi în România, de exemplu, și ajung în Austria sau Germania, pot fi trimiși înapoi în țara care i-a înregistrat prima dată, în principal din cauza „regulilor de la Dublin„”, notează publicația maghiară, care punctează că regulile Dublin funcționează doar între Austria și România.
Sursa citată arată că prin regulile de la Dublin au fost trimise 94 de persoane înapoi în România, iar tendința este ascendentă. În schimb, refugiații nu pot fi trimiși înapoi în Ungaria, unde instanțele din Europa au decis că drepturile omului în cazul refugiaților nu sunt garantate.
„Astfel, în mod paradoxal, prin nerespectarea normelor europene, ORF spune că Ungaria devine atractivă pentru refugiați, deoarece, dacă reușesc să ajungă într-o altă țară din UE, nu sunt amenințați cu trimiterea înapoi în Ungaria. La aceasta se poate adăuga faptul că Ungaria nu înregistrează refugiații care sosesc aici, ci îi trimite înapoi la granița sârbă”, se arată în articolul din presa maghiară.
Prin regulile de la Dublin se stabilește că un singur stat membru este responsabil de examinarea unei cereri de azil. Obiectivul acestui regulament este de a evita ca solicitanții de azil să fie trimiși dintr-o țară în alta și evitarea abuzării sistemului prin introducerea mai multor cereri de azil de către o singură persoană. Mai exact, sunt stabilite criterii obiective și ierarhizate în scopul de a se stabili, pentru fiecare cerere de azil, statul membru responsabil.
Orban anunță că susține aderarea
Premierul maghiar a anunțat în discursul său de la Băile Tușnad că va susține aderarea României la spațiul Schengen în momentul în care Ungaria va deține președinția Consiliului UE, adică în iulie 2024.
„Le recomandăm, de asemenea, fraților și surorilor noastre din România să ia act de faptul că Ungaria sprijină pe deplin cea mai mare ambiție națională a României în prezent, aderarea la Schengen, și am dori să subliniem că, de la 1 iulie 2024, Ungaria va deține președinția Uniunii Europene și că prioritatea programului nostru este obținerea aderării României la Schengen”, a anunțat Viktor Orban la Băile Tușnad.
Presa maghiară punctează că premierul maghiar a lăsat de înțeles că va încerca să colaboreze cu stânga de la București, adică cu partidul condus de Marcel Ciolacu, și precizează că aceeași intenție a avut-o și când PSD era condus de Liviu Dragnea.
Totodată, 24hu susține că Viktor Orban ar trebui să coopereze cu un premier „întărit”în politica românească dacă își dorește ca Bucureștiul să adere la spațiul Schengen.
Semne de întrebare privind susținerea Ungariei
Presa maghiară susține că este posibil ca președinția maghiară a UE la Consiliul UE să nu fie ideală pentru aderarea României la spațiul Schengen, întrucât alegerile parlamentare vor avea loc în prima jumătate a anului 2024.
„După toate acestea, putem concluziona că, dacă Viktor Orbán ar vrea cu adevărat să o facă pentru „frații români” (sau poate ceea ce este mult mai probabil: pentru călătoria liberă a maghiarilor transilvăneni), așa cum a pretins el la Tusványos, atunci nu ar bloca reformele europene în materie de azil. Dar, deocamdată, Ungaria și Polonia stau în calea reformelor și, în schimb, austriecii - care, conform unei analize poloneze, s-au întors împotriva României foarte brusc și neașteptat anul trecut - blochează aderarea României și Bulgariei la Schengen. Cu vetourile lor încrucișate, Viktor Orbán și Karl Nehammer fac imposibil, deocamdată, ca cetățenii români să treacă liber frontierele europene”, concluzionează presa maghiară.
Explicațiile specialiștilor
Contactat de „Adevărul”, fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu susține că încă din secolul XV rutele de migrațiune trec prin sudul Dunării și ocolesc astfel România.
„Rutele de migrație dinspre Est spre Vestul Europei istoric trec prin sudul Dunării. Din secolul XV treceau prin sudul Dunării, adică Bulgaria de astăzi, Serbia, Ungaria și pe urmă urcau spre Austria sau unde vor ei să ajungă. Din punctul acesta de vede evident că este falsă aserțiunea primului ministru austriac că România și Ungaria sunt sursele migrației din Europa. (..) Dacă te uiți pe hartă îți dai seama că nu are rost să treci pe la noi ca să ajungi în centrul Europei, este mai scurt drumul prin sudul Dunării”, a explicat fostul ministru de Externe.
În ceea ce privește șansa ca România să adere la spațiul Schengen în timpul președinției ungare la Consiliul UE, Adrian Cioroianu susține că este una destul de mare: Cred că o va face pentru că în definitiv cetățenii români sunt și cei de etnie maghiară, deci nu văd ce ar câștiga Viktor Orban dacă s-ar opune aderării”.
Analistul politic George Jiglău este de părere că articolul din presa maghiară este de „natură politică” și mai puțin despre „cât de bine interprează unii sau alții pe unde o iau migranții” și punctează că ruta refugiaților nu este prin România.
„Evident că nu o iau prin România, nici când a fost vârful de criză în 2014-2015 era clar că nu prin România veneau. Ajungeau în România mulți care ajungeau din greșeală sau care erau induși în eroare să ajungă aici. Ținta lor era cu totul alta. E clar că nu e vorba despre realitatea din teren și de niște chestiuni de natură politică”.
Referitor la aderarea României la Schengen, analistul a amintit că la votul din Consiliul JAI din decembrie 2022 Ungaria a votat în favoarea României: E o chestiune bună ca responsabilitatea asupra graniței de Est a UE să nu pice în seama lor, deci nu ar avea motive să nu susțină”.
Se încarcă comentariile...
