Politicienii: ultima piedică în calea ridicării MCV

0
0
Comisia Europeană nu este convinsă că progresele
înregistrate în reforma Justiţiei sunt ireversibile.
Comisia Europeană nu este convinsă că progresele înregistrate în reforma Justiţiei sunt ireversibile.

Raportul Comisiei Europene privind Justiţia din România, prezentat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), atrage ferm atenţia că adoptarea celor două ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea legilor penale ar putea atrage „reevaluarea progreselor înregistrate”.

Cel mai recent raport al Comisiei Europene privind Justiţia din România, elaborat în cadrul Mecanismului de Verificare şi Cooperare (MCV) şi publicat miercuri, arată că sistemul judiciar ca atare a făcut progrese remarcabile în consolidarea reformelor, dar singurul pericol în ceea ce priveşte ireversibilitatea acestor reforme vine din partea clasei politice.

„Practica legislativă permite introducerea bruscă a unor modificări prin intermediul Parlamentului, scurtcircuitând practica mai bunei legiferări şi etapa consultărilor şi îngreunând sarcina de a demonstra sustenabilitatea cadrului juridic în domenii precum corupţia”, se arată în preambului raportului.

Critici faţă de ordonanţele Guvernului

Dar modificările bruşte de legislaţie nu sunt imputate doar Parlamentului. Raportul critică în trei locuri evenimentele recente din România, şi anume intenţia Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă privind graţierea şi modificarea legilor penale. În contextual în care aprecia ca fiind „inevitabil” procesul de corectare a noii legislaţii penale prin decizii ale Curţii Constituţionale, raportul critică „abordarea legislativă imprevizibilă” care însoţeşte acest proces şi care tinde să slăbească cadrul legal anticrupţie.

„La 18 ianuarie 2017, Guvernul a prezentat spre consultare două proiecte de ordonanţe de urgenţă, una privind graţierea şi una de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală”, se arată în raport, iar în nota de subsol explicativă se scrie: „Proiectele aflate în consultare ar presupune modificări ale dispoziţiilor privind infracţiunile de corupţie de abuz în serviciu şi de conflict de interese, precum şi faptul că legea graţierii ar urma să se aplice şi persoanelor care au fost condamnate pentru anumite infracţiuni de corupţie”.

Într-un alt pasaj, raportul critică „tentativele periodice de modificare a legilor anticorupţie, adesea fără consultarea instituţiilor-cheie ale statului şi a instituţiilor judiciare din acest domeniu”, pentru ca în nota de subsol să evalueze imactul acestei iniţiative: „Cele două proiecte de ordonanţe de urgenţă prezentate spre consultare de către Guvern la 18 ianuarie 2017 ar putea afecta cadrul juridic privind corupţia şi rezultatele luptei împotriva corupţiei”.

În sfârşit, raportul atrage atenţia că adoptarea, în orice formă, a celor două ordonanţe ar putea atrage reevaluarea progreselor realizate. Astfel, documentul afirmă foarte limpede: „Modificările legislative menite în mod clar să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare al infracţiunii de corupţie sau care au reprezentat o provocare majoră la adresa independenţei sau eficacităţii DNA ar atrage după sine reevaluarea progreselor realizate”. Iar în nota de subsol aferentă acestei fraze se afirmă: „Orice versiuni finale adoptate ale celor două proiecte de ordonanţe de urgenţă prezentate spre consultare de către Guvern la 18 ianuarie 2017 ar trebui privite din acest punct de vedere”.

O mârâială şi la Avocatul Poporului

În contextual în care analiza implementarea legislaţiei privind integritatea, raportul a făcut o referire la recomandările sale precedente: „În recomandările sale din iulie 2013, Comisia a arătat că se aşteaptă ca miniştrii să dea exemplu în ceea ce priveşte respectarea normelor în materie de integritate şi că acelaşi lucru ar trebui să fie posibil în ceea ce priveşte acuzaţiile de corupţie”. Pentru ca în nota de subsol legată de acest paragraf să se arate: „La începutul lunii ianuarie 2017, Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituţională prevederile legale potrivit cărora persoanele condamnate pentru corupţie nu pot fi membri ai Guvernului”.

De asemenea, în ceea ce priveşte conduita clasei politice, raportul critică lipsa unor criterii clare care să explice motivele pentru care Parlamentul refuză ridicarea imunităţii unor membri ai săi, atât în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor preventive (reţinere, percheziţie, arestare), cât începerea urmăririi penale pentru miniştri sau foşti miniştri. Faţă de acest ultim aspect, Comisia recomandă ca, în colaborare cu instituţii internaţionale, să se modifice legislaţia în sensul de a se limita imunitatea ministerială doar la perioada în care aceştia îşi exercită mandatul (adică doar la miniştrii aflaţi în funcţie), dar nu să se extindă şi la foştii miniştri, aşa cum este acum.

O premieră

Pentru prima dată de când se elaborează rapoarte MCV, Comisia Europeană a găsit necesar să precizeze că acest mecanism nu trebuie corelat cu decizii adoptate în alte domenii, cum ar fi aderarea la spaţiul Schengen sau alocarea de fonduri structural sau investiţii europene. 

Următorul raport MCV va fi făcut, cel mai probabil, în luna decembrie a acestui an.

Cum au reacţionat politicienii şi analiştii

Raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, care arată că monitorizarea României rămâne şi în 2017, a stârnit reacţii diverse. În timp ce politicienii Puterii au criticat dur concluziile raportului, analiştii au arătat că, din păcate, menţinerea MCV reflectă realitatea din România: derapaje pot apărea oricând, dovadă recentele proiecte de ordonanţă ale Guvernului privind graţierea şi modificarea legislaţiei penale.

„România trebuie să parcurgă în continuare o foaie de drum pentru că nu ne-am ridicat la nişte standarde. Din păcate, nu ne-a ocupat, de-a lungul timpului, de aceste lucruri care erau de rezolvat. Chiar dacă ridicarea MCV ţine şi de calcule politice, nu putem ignora realitatea. Vedem ce se întâmplă în România, vedem o majoritate care, după câştigarea alegerilor prin vot popular, îşi permite să modifice legislaţia penală. E clar că MCV îşi are rostul, indiferent ce ar spune unii. Ridicarea MCV nu ţine de un anumit guvern, ci de întreaga societate românească. Din păcate, nu cred că vom trece de acest obstacol prea curând“, a declarat, pentru „Adevărul“, analistul politic Adrian Zăbavă. 

La rândul său, expertul anticorupţie Laura Ştefan subliniază că România trebuie să pună în practică mecanisme interne care să garanteze ireversibilitatea reformelor.

„Raportul arată evoluţiile, per ansamblu, pozitive din ultimii 10 ani. Însă sunt şi lucruri care trebuie rezolvate, acestea sunt menţionate în capitolul cu recomandări. Cheia recomandărilor este cea pe care am mai văzut-o şi în rapoartele anterioare: accentul cade pe capacitatea României de a pune în practică mecanisme interne care să garanteze ireversibilitatea reformelor. Ca dovadă, România trece prin aceste zile printr-o fierbere legată tocmai de lipsa de ireversibilitate. Din păcate, parcă încercăm să demonstrăm de fiecare dată că speranţele pe care alţii şi le pun în noi sunt complet nefondate“, a spus Laura Ştefan. 

Tăriceanu: Recomandările MCV sunt aberaţii

Călin Popescu Tăriceanu a criticat dur raportul MCV, despre ale cărui concluzii şi recomandări a spus că sunt „aberaţii“.

Preşedintele Senatului a anunţat că va propune Guvernului să transmită Comisiei Europene că România nu mai doreşte să coopereze în cadrul MCV, deoarece ţara noastră este discriminată.

„O să deschid o discuţie şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor pe acest subiect şi cu premierul Grindeanu şi o să-l rugăm şi pe ministrul de Externe să facem o consultare la care eu le voi propune ca România să transmită un punct de vedere clar Comisiei că nu mai dorim să cooperăm în cadrul Mecanismului de Verificare “, a declarat Tăriceanu.

Preşedintele Interimar al PNL, Raluca Turcan, susţine că monitorizarea României de către Comisia Europeană în ceea ce priveşte Justiţia va continua din cauza PSD şi ALDE, formaţiuni care nu se abţin de la „subminarea Justiţiei“. „Planul coaliţiei PSD-ALDE de a-i face scăpaţi pe protejaţii politici face un rău uriaş României, pentru că transmite mesajul că progresele înregistrate de ţara noastră nu sunt ireversibile“, a declarat Turcan.

Iohannis arată meritul lui Cioloş 

Preşedintele Klaus Iohannis apreciază faptul că sunt recunoscute progresele întregistrate de România în cadrul MCV. Totodată, şeful statului afirmă că ridicarea MCV se va face numai după îndeplinirea celor 12 recomandări făcute de Comisia Europeană.

„Raportul confirmă faptul că Guvernul instalat în anul 2015 a contribuit major la îndeplinirea obiectivelor MCV şi a avut un aport decisiv pentru acest raport favorabil“, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Mai multe - Politică

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite