PNL virează în direcţia PSD pe tema renegocierii PNRR

Marcel Boloş, ministru titular al Digitalizării şi interimar al Proiectelor Europene FOTO Facebook Marcel Boloş

Marcel Boloş, ministru interimar al Proiectelor Europene şi titular al Cercetării şi Digitalizării, este primul demnitar liberal din Guvernul PSD-PNL-UDMR care acceptă varianta renegocierii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă începând cu 2023. Potrivit informaţiilor „Adevărul”, spre finalul anului 2023 ar putea fi făcute unele ajustări, însă fără a scoate reforme sau obiective importante din plan.

Întrebat într-un interviu la Profit News TV dacă România va renegocia procentul din PIB permis din pensii, adică să fie peste 9,4%, Boloş a venit cu un răspuns care a ieşit din linia poziţionărilor reprezentanţilor PNL de până în prezent: „Eu cred că după 2022, când deja vom avea un an de implementare şi vom şti unde suntem mai în urmă, măsurile care nu merg”. De altfel, Boloş i-a dat dreptate lui Marius Budăi, ministrul Muncii, unul dintre cei mai vocali solicitanţi ai renegocierii PNRR: „Ministrul Muncii are dreptate. Statul membru trebuie să fie liber în a-şi dimensiona aceste categorii de cheltuieli, e politica statului membru pentru o anumită categorie. Toată lumea recunoaşte că trebuie crescut nivelul pensiilor, eu nu am văzut decident de la masa politicului care să nu spună acest lucru”, a declarat interimarul de la Proiecte Europene despre renegocierea procentului din PIB alocat pentru pensii, în PNRR.

Potrivit unor surse de la nivelul Comisiei Europene, un stat poate să-şi ajusteze planul, dar fără a schimba reforme sau obiective importante din PNRR, pentru că esenţa acestui program de sprijin al ţărilor UE este să facă paşi înainte pentru eficientizarea sistemului public şi a numeroase domenii. De altfel, una din reformele urmărite atent de Bruxelles este exact cea a pensiilor, alături de eficientizarea sistemului bugetar, precum şi o profesionalizare a funcţionarilor, prin decuplarea cât mai mult posibil de zona politică. Iar filosofia Bruxelles-ului e simplă: bifezi o ţintă sau un jalon, primeşte banii, nu le bifezi, îi pierzi. Iar toate cele 571 de obiective ale României trebuie îndeplinite până la 31 decembrie 2026. Fără excepţie.

Prima cerere de plată, încă netrimisă

România este printre statele care nu au trimis încă prima cerere oficială de plată pentru reformele realizate în cadrul PNRR. Mai precis, este vorba de banii solicitaţi pentru ţintele şi jaloanele îndeplinite în T4 din 2021, adică lunile de la finalul anului trecut.

Potrivit unor surse de la nivelul Comisiei Europene, dacă solicitarea de plată va fi trimisă în luna mai, procesul de evaluare va fi încă aproximativ două luni în analiză şi pentru aducerea unor eventuale clarificări. Virarea tranşei de 2,6 miliarde de euro ar urma să vină abia în toamnă, adică aproape de momentul în care Guvernul va trimite încă o solicitare de plată, de această dată de 3,1 miliarde de euro.