Planul liderilor europeni și români: să intrăm în Schengen în 2023
0Oficiali de la vârful Comisiei Europene și Klaus Iohannis anunță că vor intrarea în Schengen în 2023, fiind începute demersurile pentru asigurarea unui vot favorabil la următoarea încercare în Consiliul JAI.
Mai mulți politici europeni, de la reprezentanți ai Comisiei Europene la cei ai Consiliului UE (cu președinție deținută de Cehia), precum și eurodeputați, au participat la dezbaterile din Parlamentul European pe tema votului Consiliului JAI din 8 decembrie, când România și Bulgaria au fost blocate în special de Austria (Olanda explicând că nu se opune României, dar are rezerve față de Bulgaria) la votul pentru aderarea la Schengen.
A fost o cascadă de declarații și luări de cuvânt prin care a fost condamnată Austria pentru un vot care a dus la apariția de tensiuni politice la nivel internațional. Însă, dincolo de luarea la țintă a Austriei, cu cap de afiș cancelarul Karl Nehammer, cel mai pragmatic mesaj a fost transmis de Ylva Johansson, comisarul european pentru Afaceri Interne: „Sunt hotărâtă să ajut la aderarea României și Bulgariei. Vom lucra cu Consiliul să spunem bun-venit României și Bulgariei în Schengen anul viitor. Avem nevoie de ele, la fel cum avem nevoie de Croația”, a subliniat Ylva Johansson.
Pot să vă spun că, personal, îmi imaginez că o aderare este posibilă în anul viitor, în 2023 (Klaus Iohannis, președintele României)
Mesajul este important pentru că Johansson, din familia social-democrată suedeză, e responsabilă de problematica Schengen la nivel de Comisie Europeană, fiind și participantă la Consiliile JAI. Mai mult, în curând (de la începutul lui ianuarie), președinția Consiliului UE e preluată de Suedia, acolo unde social-democrații nu sunt la guvernare, dar au o forță parlamentară foarte mare, pentru de a influența agenda celor de la putere.
Mesaje de susținere au venit și din partea celor mai mari familii politice europene, adică Partidul Popular European, Partidul Socialist European și Renew Europe. Șeful PPE, Manfred Weber, a subliniat că votul Austriei a fost „o eroare”, iar popularii vor face tot ce pot pentru a sprijini aderarea României și Bulgariei cât mai repede.
Dat cu stângul în dreptul
Toate mesajele eurodeputaților, fie că au fost români, fie că au fost străini, au mers în favoarea extinderii spațiului Schengen. Situația a fost perturbată doar de un eurodeputat USR, Vlad Gheorghe, care în timpul discursului unei colege din PE, de la PSD, a amestecat răfuiala internă cu dosarul european. „Sunteți în Coaliția de guvernare. Aveți împreună cu colegii din PNL responsabilitatea pentru acest eșec. Cum vedeți dumneavoastră rolul ministrului Aurescu? Sau, mai important, rolul ministrului Bode? Credeți că dânșii mai trebuie să fie miniștri? Credeți că rolul lor ne ajută pe noi, românii, în acest moment? Sau mai rău ne încurcă?”, a fost întrebarea USR-istului. „Cred că putem să transformăm acest subiect în unul de politică internă, dar adevărul rămâne că România a fost respinsă de o singură voce, cancelarul austriac”, a răspuns, diplomat, Avram.
Obrazul i-a fost bătut de eurodeputatul liberal Vlad Nistor. „Nu am să cad în derizoriu să fac politică internă cum deja au încercat unii colegi de Parlament aici”, a afirmat Nistor, profesor universitar.
Direcțiile enunțate de Iohannis
După ce luni a abordat doar pe scurt subiectul Schengen, Klaus Iohannis a venit cu precizări înainte de Consiliul European de joi. „Integrarea în spațiul Schengen rămâne obiectiv strategic național și rămâne obiectiv principal pentru mine, ca președinte al României, pentru perioada următoare (...) În realitate, avem două probleme. Cele două probleme sunt: o dată, atitudinea Austriei, care este rezervată, acum a votat NU, dar recent Cancelarul austriac a spus că acest vot înseamnă, de fapt, o amânare, nu înseamnă un NU definitiv. Este o nuanțare a poziției. Acest vot a fost valabil și pentru România, și pentru Bulgaria. Avem însă și a doua problemă care trebuie văzută și tratată. Votul Olandei a fost mixt: pentru România a fost un DA, pentru Bulgaria a fost un jumătate NU. Știu chiar de la premierul Olandei, că acest NU pentru Bulgaria, iarăși, nu a fost ceva definitiv”, a punctat șeful statului, care a cerut oprirea oricărei forme de boicot a autorităților române și orientarea pe calea pur diplomatică. Și Guvernul a negat orice tentativă de boicot a produselor austriece.
Totodată, Iohannis a subliniat că nu dorește decuplarea de Bulgaria, însă a lăsat de înțeles că cele două state pot primi împreună o decizie, însă cu aplicare la date diferite, așa cum s-a discutat și la ultimul Consiliu JAI.
Președintele a subliniat că o decizie clară privind aderarea nu va fi luată zilele acestea, dar vor fi intensificate discuțiile și va începe o muncă mai serioasă, ca în 2023 România să adere la Schengen. „Următorul pas trebuie să fie o reușită. Nu-și dorește nimeni, nici noi, nici alții, să ajungem încă o dată într-un Consiliu JAI cu vot negativ. Așa ceva nu se va mai întâmpla”, a declarat Iohannis, care a anunțat că deja a început să discute cu Suedia și alte state pe tema abordării Dosarului Schengen.
Fără CJUE și fără vinovați interni
Șeful statului a precizat ferm că România nu va ataca decizia pe Schengen la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, așa cum cereau Rareș Bogdan (PNL) și Eugen Tomac (PMP) direct, iar Victor Negrescu (PSD) doar sugera. Klaus Iohannis s-a declarat nemulțumit și de faptul că ar fi început o „vânătoare de vinovați” de ratarea intrării în Schengen. „Ne-am implicat cu toții, şi colegele, și colegii care sunt acum cu mine în sală și care se preocupă intens de aceste chestiuni, și miniștrii care au fost implicați s-au preocupat, şi-au făcut treaba. Mi s-a părut puțin ciudată vânătoarea de vinovați care s-a declanșat în unele medii. Vinovații nu se găsesc în București, nici în România. Știți foarte bine de ce nu s-a putut vota”, a conchis șeful statului.
Se încarcă comentariile...
