Partidele nu dau semne de austeritate: milioane de lei cheltuite pe chirii, sondaje și propagandă
0Primele luni ale anului au adus în conturile partidelor peste 97 de milioane de lei. Acești bani sunt folosiți de formațiunile politice atât pentru necesitățile legate de plata chiriilor și a utilităților pentru sediile de partid, cât și pentru realizarea de sondaje, consultanță politică sau chiar presă și propagandă. Sumele au crescut însă constant de-a lungul anilor, iar liderii politici nu par grăbiți să strângă cureaua.
Sumele alocate partidelor de la bugetul de stat au crescut constant în ultimii ani. Deși guvernul condus de liberalul Ilie Bolojan promite măsuri de austeritate care să includă și formațiunile politice, reducerea subvențiilor nu s-a aflat printre primele decizii. Ba mai mult, nu există indicii că această măsură va fi aplicată în cursul acestui an.
Concret, tăierea cu 40% a subvenției față de nivelul din 2024 este prevăzută abia din 2026, când alocările vor reveni la valorile din 2023.
În anul electoral 2024 subvențiile pentru partide s-au ridicat la 314 milioane de lei, după ce în 2023 au fost 256 de milioane de lei, iar în 2022 - 258 de milioane, în 2021 - 235 milioane de lei, iar în anul electoral 2020, cu alegeri parlamentare și locale, subvențiile au ajuns la aproape 253 milioane de lei.
Ce bani au primit partidele în primele luni din 2025
Cei mai mulți bani de la stat îi primește PSD, partidul având și cea mai mare pondere în Parlament. Doar în luna mai a obținut 6,3 milioane de lei din subvenția de la stat. În total, de la începutul anului, în primele 5 luni a primit 32,5 milioane de lei.
Mult mai puțin, mai exact jumătate din suma primită de social-democrați a primit PNL. În luna mai a obținut de la stat 3,4 milioane de lei, iar în primele 5 luni a strâns 17,7 milioane de lei. Suma obținută de USR în luna mai se ridică la 2,4 milioane e lei, iar cea pe primele cinci luni ale anului la 12.5 milioane de lei.
O sumă mai mare primește AUR, căruia statul i-a virat în conturi 3,7 milioane de lei în luna mai, iar pe primele 5 luni 19.2 milioane de lei.
SOS ȘI POT au primit cele mai mici sume. Cele două formațiuni sunt la primul mandat în Parlament, iar prima sesiune le-a adus desființarea grupurilor de la Senat, în contextul în care zeci de parlamentari au părăsit partidele. SOS a primit de la stat în luna mai 1,6 milioane de lei, iar POT a obținut 1,3 milioane de lei. Pe primele 5 luni ale anului SOS a strâns 8,3 milioane de lei, iar POT 6,7 milioane de lei.
Deși nu sunt în Parlament, și Forța Dreptei și PMP primesc bani de la stat, asta pentru că, cele două formațiuni au aleși locali în țară. PMP are și un europarlamentar. Sumele celor două formațiuni sunt însă mult mai mici și se ridică în total la 873.319 lei.
Expert: Partidele se împrumută și cheltuie și subvențiile în campanii
Coordonatorul de campanii al Expert Forum, Septimius Pârvu, subliniază că scăderea anunțată este „praf în ochi” pentru cetățeni. Scăderea subvenției ar fi trebuit prioritizată, spune acesta, pentru că „era foarte importantă simbolic pentru public”.
„Bugetele astea sunt așa un fel de ping-pong. Le mărim, le micșorăm cum vrea Guvernul, fără să existe o logică. Ar trebui să existe o stabilitate. (...) Nimeni nu vrea să piardă banii ăștia, niciun partid, PNL cu atât mai puțin, pentru că are niște datorii enorme, trebuie să dea inclusiv 14 milioane de lei înapoi la AEP pentru alegerile din noiembrie - decembrie. Faptul că a existat o luptă să apară și acel amendament, arată că există o lipsă vizibilă de interes să se micșoreze aceste sume, iar faptul că apare undeva la ultimul articol, facem de la anul, după ce au existat promisiuni că vor fi micșorate la rectificare, pare un pic – uite, v-am dat ceva, dar mai vedem cum facem – plus că rămâne o sumă destul de mare”.
Partidele se pot finanța atât prin venituri proprii, împrumuturi și donații, cât și prin banii primiți de la stat, iar sumele pentru subvenții sunt între 0,01% -0,04% din PIB. Expert Forum a cerut schimbarea mecanismului. „Să ai un mecanism mult mai predictibil, cu intervale mai decente și să se revină la raportarea la bugetul național, pentru că, până prin 2018 așa s-a întâmplat și a fost schimbat la un moment dat printr-o lege foarte controversată.
Nu știm cum se ajunge la bugetele astea. Noi am făcut o cerere pe Legea 544 să aflăm cum se ajunge la aceste cifre. Concluzia a fost că nu se dă mai puțin decât anul anterior și este o negociere între AEP și partide, cea ce nu este o politică ok. A doua parte este că nu există niciun fel de limitări procentuale, adică pot să se ducă toți banii pe personal sau pe presă. În general cheltuielile pentru presă și propagandă, mai ales în ani electorali, aici problema este că se cheltuie pe foarte mult pe contracte netransparente, adică nu știm unde se duc banii ăia de fapt și spre deosebire de campania electorală, unde avem niște reguli foarte stricte, în afara campaniei, pentru subvențiile astea nu avem nicio regulă practic de marcare”, mai explică Septimius Pârvu. Consecințele se revarsă implicit asupra presei, subliniază acesta.
Dacă înainte formațiunile politice foloseau subvențiile de la stat în campaniile electorale, acum „partidele se împrumută, cheltuie și subvențiile și practic, așa am ajuns să dăm anul trecut să dăm înapoi un miliard și ceva de la bugetul de stat”, mai explică Septimius Pârvu.
Pe de altă parte însă, expertul subliniază faptul că partidele au nevoie atât de finanțare privată, cât și finanțare de la stat, fiind necesar un echilibru, pentru că subvențiile limitează situațiile care ridică semne de întrebare: „Am văzut și în campanie, cu toate împrumuturile astea, unele ciudățele, din surse greu de verificat. Nu vrei să ajungi neapărat în contextul în care partidele se finanțează exclusiv din așa ceva”.
Se încarcă comentariile...
