Pacea de la Cotroceni: avem buget. Cum au evitat Iohannis şi Grindeanu o criză politică de durată

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Sorin Grindeanu au ajuns la un acord, în CSAT, pe tema finanţării serviciilor secrete, măsură ce a deblocat întregul buget al României şi a evitat un scandal surd între Palate.

Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Sorin Grindeanu s-au întâlnit marţii în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), după ce, timp de câteva zile, s-au contrat pe tema sumelor alocate instituţiilor din zona securităţii naţionale. Şedinţa CSAT a plecat de la următoarea premisă: consens sau război total între Palate. Potrivit legii, CSAT avizează bugetele instituţiilor de securitate: serviciile secrete, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS). Cum Sorin Grindeanu a tăiat cu aproximativ 10% bugetele serviciilor secrete, preşedintele Klaus Iohannis a ameninţat cu dreptul de veto în CSAT, invocând faptul că Guvernul tratează cu superficialitate siguranţa românilor.

De altfel, preşedintele Klaus Iohannis a criticat încă o dată modul în care Guvernul a împărţit banii statului. „Acest buget, pe care Guvernul l-a pregătit şi este gata să-l trimită în Parlament, mi se pare problematic. Acest buget prevede o creştere foarte mare a cheltuielilor şi, după părerea specialiştilor şi după părerea mea, acest buget este prea optimist. Este un buget supraevaluat, fără să existe o explicaţie pertinentă pentru această creştere foarte mare - vorbim de o creştere de în jur de 15%. Chiar dacă considerăm că economia României va creşte, lucru pe care ni-l dorim cu toţii, o creştere atât de mare este greu de realizat“, a declarat preşedintele Klaus Iohannis la finalul şedinţei CSAT.

În ciuda criticilor, şeful statului şi-a dat girul pe noul buget, însă cu o condiţie: Guvernul să vireze sume mai mari către instituţiile de securitate la rectificarea bugetară de la mijlocul anului. „CSAT a avizat favorabil bugetele pe securitate naţională. Guvernul s-a angajat ca la rectificarea bugetară să vină în completarea acestor sume acolo unde apar probleme, în special în domeniul salarizării personalului“, a spus Klaus Iohannis.

S-ar fi ajuns la CCR

Votul favorabil acordat de preşedintele Iohannis pe bugetele serviciilor are implicaţii mai largi. Dacă Iohannis ar fi recurs la dreptul de veto, ar fi blocat întreg proiectul de buget al ţării, nu doar sumele alocate instituţiilor din zona securităţii, întrucât avizul dat de CSAT este unul obligatoriu pentru Guvern. De altfel, şeful statului a ţinut să puncteze acest lucru. „Este important de ştiut că acest aviz este obligatoriu şi, ca atare, discuţia a fost una aplicată şi cu concluzii foarte clare“, a spus Iohannis, cu trimitere la Liviu Dragnea, cel care, în urmă cu două zile, spunea: „Sunt sigur că preşedintele nu va fi de acord să se avizeze bugetele respective. Surpriza ar fi să fie de acord. Aici este vorba de un aviz consultativ, dar răspunderea este a Parlamentului pentru a decide cum va arăta bugetul României”.

Este un buget supraevaluat, fără să existe o explicaţie pertinentă pentru această creştere foarte mare – vorbim de o creştere de în jur de 15%. Klaus Iohannis, preşedinte

În CSAT, orice decizie se ia prin unanimitate, însă principalii actori sunt preşedintele Iohannis – ce îndeplineşte şi rolul de preşedinte al CSAT, şi premierul Sorin Grindeanu – vicepreşedintele CSAT. Restul miniştrilor votează în funcţie de premier, iar şefii serviciilor sunt de partea preşedintelui. Astfel, avizând favorabil, Klaus Iohannis a evitat un război de durată cu premierul Grindeanu şi cu PSD. Căci, în ciuda faptului că avizul CSAT este obligatoriu, premierul Sorin Grindeanu putea să-l ignore şi să trimită bugetul pe 2017 în Parlament, pentru a fi adoptat conform procedurii. Numai că s-ar fi deschis un cerc vicios: bugetul de stat este o lege, iar ca orice lege ajunge pe masa preşedintelui pentru promulgare. Iar preşedintele ar fi putut să o conteste la Curtea Constituţională, pe motiv că bugetul nu are avizul obligatoriu al CSAT şi, potrivit specialiştilor, e foarte probabil să fi câştigat, însă în acest interval România ar fi fost cuprinsă de instabilitate financiară. Odată depăşit conflictul, Guvernul a aprobat aseară proiectul de buget, iar de astăzi începe dezbaterea în Parlament. Săptămâna viitoare, după votul final, legea bugetului va fi trimisă la Cotroceni, spre promulgare.

Câţi bani primesc ministerele

Proiectul bugetului de stat pe anul 2017, publicat vineri de Guvern, prevede un deficit bugetar de 2,99% din PIB, o creştere a veniturilor bugetare cu 31 de miliarde de lei faţă de anul trecut, până la 254,7 miliarde de lei în 2017, şi o creştere cu peste 35 de miliarde de lei a cheltuielilor, la 278,8 miliarde lei.

Al doilea proiect de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu a majorat puternic, faţă de prima variantă, fondurile alocate Ministerului Apărării, de la 11 miliarde de lei la 16,3 miliarde de lei, echivalent cu 2% din PIB, dar a redus semnificativ fondurile alocate Serviciului Român de Informaţii, de la 1,9 miliarde de lei la 1,7 miliarde de lei, fiind cu 9,4% mai mici faţă de nivelul din 2016.

Noul proiect alocă pentru Administraţia Prezidenţială 41 de milioane de lei, faţă de 46,3 milioane de lei în prima variantă, de luni, cu 15% mai puţin faţă de 2016. Principalele scăderi sunt la cheltuielile de capital (investiţii), unde fondurile se reduc cu 70%, faţă de o scădere de 40% în prima variantă.

La Ministerul Afacerilor Interne, noul buget pentru 2017 este de 11,29 miliarde de lei, faţă de 11,18 miliarde de lei în prima variantă, în scădere cu 3,3% faţă de nivelul estimat pentru 2016. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe are un buget majorat faţă de varianta iniţială, ajungând la 778,75 milioane de lei. Ministerul Dezvoltării Regionale are în a doua variantă de buget fonduri de 6,9 miliarde de lei, faţă de 7,1 miliarde lei în prima variantă de buget, fiind în scădere cu 16,9% faţă de nivelul din 2016. 

Ministerul Tineretului şi Sportului are alocat un buget de 431,9 milioane de lei (-4,6% faţă de 2016), comparativ cu 410,9 milioane lei în prima variantă, iar Ministerul Agriculturii are bugetul uşor majorat de prima variantă, la 17,38 miliarde de lei (+83,9% faţă de 2016).

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale rămâne cu cel mai mare buget, chiar dacă micşorat de la 36,7 miliarde de lei în prima variantă până la 35,8 miliarde de lei în a doua variantă. 

În acelaşi timp, Ministerul Justiţiei are un buget uşor majorat faţă de prima variantă, la 3,18 miliarde de lei, de la 3,15 miliarde de lei în prima variantă. Bugetul pentru penitenciare este majorat cu 1,4% faţă de 2016, la 1,06 miliarde lei, În prima variantă, bugetul pentru penitenciare era redus cu 1,4% faţă de 2016

Avertismentul Consiliului Fiscal

Consiliul Fiscal a avertizat asupra unei potenţiale supraevaluări a veniturilor bugetare în proiectul de buget al Guvernului pe 2017, la care se adaugă o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente, ceea ce creşte puternic riscul înregistrării unui deficit bugetar mai mare decât cel proiectat, de sub 3% din PIB. „Evaluarea preliminară a Consiliului Fiscal indică aşadar o potenţială supraevaluare a veniturilor bugetare, concomitent cu o probabilă subevaluare a cheltuielilor curente, ceea ce este de natură să încline puternic balanţa riscurilor în sensul înregistrării în execuţie a unui deficit mai mare decât cel proiectat în lipsa unor măsuri corective“, se arată într-un raport al Consiliului Fiscal