Noile pensii speciale pentru primari pregătite de PNL şi PSD sfidează CCR. Culmea ironiei: iniţatorul legii le-a oferit edililor, lunar, bani de o ciorbă

Liderii politici i-au dus cu vorba pe primari şi nu le-au oferit pensii speciale

Toate partidele, cu excepţia USR, au scris, pe genunchi, o nouă lege care le oferă pensii speciale aleşilor locali, deşi CCR a respins un proiect legislativ identic. În loc de explicaţii, PSD a fugit de răspundere, iar PNL s-a umplut de ridicol: iniţiatorul legi a greşit modul de calcul, astfel încât, dacă legea ar fi promulgată în forma actuală, edilii şi-ar putea cumpăra din pensia specială cel mult un meniu al zilei la o cantină de cartier

PSD, PNL, PMP şi UDMR au venit cu un nou proiect de lege care prevede pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi de Consilii Judeţene şi secunzii lor, invocând faptul că „nivelul redus al pensiilor pentru limită de vârstă generează profunde inechităţi între pensiile primite de aceştia şi pensiile primite de unii subordonaţi ai acestora“.

Pe de o parte, proiectul a fost iniţiat la presiunea liderilor din teritoriu, care sunt nemulţumiţi de faptul că senatorii şi deputaţii  şi-au dat singuri pensii speciale, însă au uitat de aleşii din ţară. Parlamentarii le-au oferit primarilor dreptul de a-şi majora singuri lefurile, însă au rămas restanţi la capitolul „pensii speciale“. Pe de altă parte, PSD şi PNL, partidele cu cei mai mulţi primari din ţară, încearcă să-i motiveze pe aleşii locali în perspectiva anului politic următor, când sunt programate două rânduri de alegeri: europarlamentare şi prezidenţiale. Numai că, în graba de a le face pe plac primarilor, parlamentarii au sfidat două decizii ale CCR prin care pensiile speciale pentru aleşii locali au fost declarate neconstituţionale. Iar asta în contextul în care majoritatea PSD-ALDE din Parlament susţine cu insistenţă că deciziile Curţii Constituţionale trebuie respectate.

Cioloş a pus o piedică
Să dăm puţin timpul înapoi. În prima parte a anului 2016, majoritatea PSD din Parlament a adoptat  un proiect de lege prin care le oferea primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene pensii nesimţite: un ales local cu trei mandate ar fi ajuns la o pensie specială de peste 3.000 de lei, în timp ce un primar cu doar un sigur mandat ar fi depăşit 1.000 de lei. La aceste sume s-ar fi adăugat şi pensia normală, calculată, ca pentru orice persoană, în baza contributivităţii.  În 2016, Guvernul Cioloş, tehnocrat, deci fără să fie profund dependent de aleşii locali, a contestat legea PSD la CCR, iar magistraţii au declarat-o neconstituţională în două rânduri.

Nu mă lasă sufletul să fiu împotriva aleşilor locali. Coneliu Olar, deputat PNL

Proiectul iniţiat acum de PSD, PNL, PMP şi UDMR este aproape  identic cu cel iniţiat în urmă cu doi ani de PNL. Diferă doar modul de calcul al pensiilor speciale, care dezvăluie, de fapt, că legea a fost scrisă în grabă, pe genunchi. „Calculul indemnizaţiei se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului de mandate cu 0,25 din salariul de bază minim brut garantat în plată“, se arată în proiectul actual, iniţiat de liberalul Corneliu Olar, fost primar.

Salariul minim brut este 1.900 de lei. 0,25% din 1.900 înseamnă 4,75 lei (patru lei şi 75 de bani!). O sumă ridicolă, dar aceasta este pensia specială pe care un primar cu un singur mandate ar trebui să o încaseze lunar conform proiectului scris de Olar. Un ales local cu trei mandate ar încasa în plus la pensie 14, 25 lei, cam cât un meniu al zilei la o cantină de cartier.

1.425 de lei va fi pensia specială pentru un primar cu cel puţin trei mandate dacă legea va intra în vigoare

De fapt, Olar a vrut să scrie în lege 25% din salariul minim brut, nu 0, 25%. Întrebat ce pensie specială va avea un primar dacă proiectul său de leg ear fi adoptat, deputatul liberal a răspuns: „Nu m-am dus cu o majorare foarte mare. 400 şi ceva de lei pe mandat şi nu mai mult de trei mandate. Ar veni cam 1.400 de lei pe trei mandate“ , a răspuns Olar, cee ace are logică.  25% din 1.900 de lei înseamnă 475 de lei lunar pentru un primar cu un singur mandat şi 1.425 de lei pentru un primar cu trei mandate. Aleşii locali care au avut peste trei mandate rămân cu plafonul de 1.425 de lei. Aşadar, una a gândit Olar, alta a scris.

Dar nu doar cu matematica stă prost deputatul liberal. Întrebat, de jurnalişti dacă proiectul său respectă deciziile CCR din urmă cu doi ani, Corneliu Olar a răspuns: „Ne-am referit puţin şi la decizia CCR. A fost un proiect de lege care se referea numai la primari. Era discriminatoriu. Când vorbim de aleşi locali, intră primarul, viceprimarul, preşedinţi de Consilii Judeţene şi vicepreşedinţi “. CCR a spus fix invers.

Proiectul de lege referitor „numai la primari“, despre care a vorbit Olar e, de fapt, cel din 2016, care era identic cu proiectul său: le acorda pensii speciale primarilor, viceprimarilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de Consilii Judeţene. Curtea a statuat atunci că este discrimantoriu, dar nu pentru că se aplica doar primarilor, ci pentru că nu li se aplica tuturor aleşilor locali, adică şi consilierilor locali şi judeţeni. Când jurnaliştii i-au amintit că în categoria aleşilor locali intră, potrivit CCR, şi consilierii, Corneliu Olar a răspuns: „Consilierul nu este în executiv. El este plătit doar pentru o şedinţă“. Un răspuns care dovedeşte că n-a citit decizia CCR din urmă cu doi ani. Curtea a decis atunci că pensiile speciale pot fi constituţionale numai dacă se aplică tuturor aleşilor locali, deci şi consilierilor. Totuşi, dacă statul ar oferi tuturor acestor categorii pensii speciale, bugetul ar exploda.

„Nu susţin proiectul, dar îl votez“
Legea iniţiată de Corneliu Olar şi susţinută de restul partidelor, mai puţin de USR, ar putea aduce unul dintre cele mai penibile momente din istoria recentă. La presiunea conducerii PNL, Corneliu Olar, iniţiatorul legii, îşi va retrage semnătura de pe proiect, însă îl va vota când va ajunge în plen. „Sunt solidar cu foştii primari din România. Iniţiativa nu este retrasă în totalitate. Eu îmi retrag doar semnătura, proiectul rămâne în Parlament. În plen, eu voi vota «pentru», am dreptul la opţiune personală. Nu mă lasă sufletul să fiu împotriva aleşilor locali“, a spus Olar. Deci ca iniţiator nu-şi susţine propriul proiect, dar ca deputat îl votează.

Proiectul, chiar şi lipsit de semnătura iniţiatorului, poate ajunge în plen, dacă PSD, UDMR şi PMP îl susţin în continuare, şi sunt toate şansele să-l susţină, din moment ce anul viitor aduce două rânduri de alegeri, iar primarii vor fi principalii mobilizatori la urne. Odată ce a fost înregistrat, proiectul de lege a intrat deja în procedură parlamentară şi, de aici înainte, ori va fi respins, ori adoptat, ori uitat în sertare, în cazul în care partidele decid să se spele pe mâini.

Întrebat dacă îşi asumă proiectul semnat de mai mulţi parlamentari PSD, Liviu Dragnea a răspuns: „Când o să-l văd, o să spun un punct de vedere. Deocamdată nu ştiu“. Singurul partid care s-a poziţionat ferm împotriva primarilor  a fost USR, partid care nu are niciun primar, din moment ce n-a participat la alegerile locale. „Nu există niciun argument pentru care aceste pensii speciale ar trebui să existe“, a spus deputatul USR Cristian Seidler.

Şansa primarilor: conjunctura politică
Aleşii locali au, totuşi, şanse mari să primească pensii speciale. Spre deosebire de 2016, avem un Guvern politic, susţinut de PSD, partid care a semnat proiectul „a doua pensie pentru primari“. ALDE guvernează cu social-democraţii, deci nu se va opune. PNL, PMP şi UDMR susţin şi ele proiectul, deci nu-l vor contesta la CCR în caz că va fi adoptat. USR e singurul care se opune, dar nu are suficienţi parlamentari pentru a sesiza Curtea. Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, care, de asemenea, mai poate sesiza CCR, tocmai a fost „îmblânzit“ de PSD cu un proiect de lege prin care i se oferă şi lui pensie specială. Ultima verigă în lanţul procedural rămâne Klaus Iohannis, care, la anul, are nevoie de mobilizarea primarilor PNL pentru a câştiga alegerilor prezidenţiale. De altfel, Iohannis a promulgat şi legea prin care parlamentarii şi-au dat pensii speciale fără să o trimită la CCR, deci e greu de crezut că le va pune beţe în roate primarilor, mai ales că şi el a condus o primărie.