Klaus Iohannis i-a cerut lui Joe Biden o creştere a prezenţei militare a NATO în România: Situaţia de securitate din Marea Neagră este îngrijorătoare

0
0
FOTO: Administraţia prezidenţială
FOTO: Administraţia prezidenţială

La finalul lucrărilor din cadrul Summitului Formatului Bucureşti (B9) de luni, la care a participat în sistem de videoconferinţă şi preşedintele american Joe Biden, Klaus Iohannis a declarat că a pledat, inclusiv în discuţia cu liderul de la Casa Albă, pentru creşterea prezenţei militare a NATO în Româna şi în sudul Flancului Estic.

„Situaţia îngrijorătoare de securitate din Marea Neagră – despre care am discutat pe larg – ne-a dovedit că trebuie să ne menţinem vigilenţa. Aşadar, NATO trebuie să continue să îşi întărească postura de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, în mod unitar şi coerent, de la Marea Baltică la Marea Neagră. De aceea, am pledat – inclusiv în discuţia cu Preşedintele Biden – pentru o creştere a prezenţei militare aliate, inclusiv a SUA, în România şi în sudul Flancului Estic.

Mă bucur că Preşedintele Biden s-a referit în intervenţia sa la importanţa unei Alianţe mai puternice şi relevante global şi, mai presus de toate, la importanţa specială a articolului V din Tratatul de la Washington, pe care Statele Unite ale Americii îl susţin extrem de puternic.

De asemenea, împărtăşesc ce a spus Preşedintele Biden legat de necesitatea întăririi cooperării transatlantice: Parteneriatul transatlantic acoperă Europa şi se întinde nu doar peste Ocean, ci merge până la Marea Baltică şi Marea Neagră, acesta fiind cheia de boltă a tot ceea ce am realizat în secolul XX şi până acum”, a declarat Klaus Iohannis.

Preşedintele a mai transmis că participarea preşedintelui american, dar şi a secretarului general al NATO la Summitul B9 au consolidat sentimentul unităţii aliate, dar au demonstrat şi „încrederea de care se bucură România la Washington”.

”Participarea Preşedintelui SUA, domnul Joseph Biden, şi a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, a întărit sentimentul unităţii aliate şi a reconfirmat realitatea că statele Formatului Bucureşti acţionează pentru consolidarea securităţii euroatlantice în ansamblul său şi în deplină conformitate cu deciziile adoptate la nivel aliat.

Participarea Statelor Unite la cel mai înalt nivel şi a conducerii Alianţei Nord-Atlantice evidenţiază, totodată, faptul că dezvoltările de securitate din regiunea noastră au impact asupra întregii securităţi euroatlantice. Pentru România, participarea în premieră a Preşedintelui Biden la Summitul Formatului Bucureşti este cu atât mai relevantă cu cât anul acesta celebrăm 10 ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi Statele Unite ale Americii.

De asemenea, demonstrează încrederea de care se bucură România la Washington, ca partener şi aliat puternic. Discuţiile Summitului Formatului Bucureşti au fost extrem de consistente, după cum se reflectă şi în Declaraţia Comună pe care am adoptat-o la finalul acestei reuniuni. Am subliniat, în schimbul de opinii cu omologii mei, faptul că acţiunile destabilizatoare ale Rusiei din regiune sunt îngrijorătoare şi contribuie la menţinerea unui accentuat climat de insecuritate”, a afirmat şeful statului. 

Nu în ultimul rând, Klaus Iohannis a subliniat faptul că unitatea şi solidaritatea sunt fundamentul NATO, pentru că nici SUA, nici Europa „nu pot fi singure una fără cealaltă”.

„Am avut azi şi un schimb substanţial de evaluări privind subiectele actuale de pe agenda NATO şi contribuţiile noastre în perspectiva Summitului Alianţei din iunie.

Acest Summit va fi un moment important de reconfirmare a unităţii şi solidarităţii aliate. De asemenea, vor fi adoptate decizii importante privind procesul de reflecţie NATO 2030 şi actualizarea Conceptului Strategic al NATO. Doresc să evidenţiez aici leadership-ul Secretarului General al NATO, domnul Stoltenberg, în ceea ce priveşte coordonarea procesului NATO 2030. Acest proces va oferi viziunea strategică pentru Alianţă în următorul deceniu şi va permite consolidarea rolului şi posturii NATO pe câteva coordonate majore.

În primul rând, este vorba despre consolidarea Alianţei în plan politic. Am subliniat, în acest sens, rolul NATO ca forum esenţial de consultare între membrii săi şi utilitatea asigurării unui dialog aliat consolidat pe teme de securitate şi apărare. Alianţa trebuie să îşi consolideze şi postura militară - o adaptare dinamică pentru asigurarea unui răspuns eficient şi calibrat la provocările actuale de securitate. În acelaşi timp, dialogul şi cooperarea cu partenerii noştri, în primul rând Uniunea Europeană, dar şi statele care împărtăşesc valorile democratice euro-atlantice, sunt fundamentale pentru abordarea globală a NATO.

Bineînţeles, prioritatea pentru noi continuă să o reprezinte partenerii din Vecinătatea Estică şi din Balcanii de Vest. Am accentuat importanţa unităţii aliate şi a relaţiei transatlantice solide, principii-cheie pentru ca NATO să acţioneze eficient împotriva provocărilor de securitate cu care se confruntă.

Unitatea şi solidaritatea aliate nu sunt concepte fără conţinut. Ele sunt fundamentul NATO, pentru că nici SUA, nici Europa nu pot fi sigure una fără cealaltă. Rezilienţa strategică rămâne esenţială pentru gestionarea eficientă a mediului actual de securitate, aşa cum am învăţat şi în contextul pandemiei de COVID-19. Trebuie să sporim eforturile de consolidare a rezilienţei atât pentru noi, cât şi pentru partenerii noştri. După cum ştiţi, România este pe deplin angajată în susţinerea tuturor eforturilor pe această linie şi, în acest sens, am înfiinţat şi acţionăm pentru operaţionalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă, iar Declaraţia Summitului B9 de azi apreciază această iniţiativă a României. Acest centru Euro-Atlantic pentru Rezilienţă va avea sediul aici, la noi, în Bucureşti”, a mai explicat Iohannis.

Preşedintele Klaus Iohannis a găzduit luni, alături de omologul său polonez, Andrzej Duda, Summitul Formatului Bucureşti (B9), unde a avut şi preşedintele SUA, Joe Biden, o intervenţie online.

Vizita preşedintelui polonez la Bucureşti la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis are loc în contextul celebrării a 100 de ani de la încheierea Convenţiei de Alianţă Defensivă între Regatul României şi Republica Polonă, semnată la 3 martie 1921, moment simbolic al relaţiei bilaterale.

Marţi, cei doi şefi de stat vor participa la Ziua distinşilor vizitatori a exerciţiului militar „Justice Sword 21”, care se desfăşoară la Poligonul Smârdan şi la care Polonia participă cu forţele şi mijloacele tehnice desfăşurate în ţara noastră în cadrul Prezenţei Adaptate de pe Flancul Estic aliat, din structurile Brigăzii multinaţionale NATO de la Craiova

Formatul Bucureşti (B9) este o iniţiativă lansată de preşedintele Klaus Iohannis şi de preşedintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. Primul Summit B9 a fost organizat la Bucureşti în noiembrie 2015. Reuniunile ulterioare la nivel înalt au avut loc la Varşovia (8 iunie 2018) şi Kosice (28 februarie 2019).

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite