Klaus Iohannis cere Parlamentului reexaminarea legii care instituie noi reguli pentru monumente
0
Preşedintele Klaus Iohannis a trimis spre reexaminare actul ce modifică şi completează Legea monumentelor. Potrivit preşedintelui, normele referitoare la „eliberarea autorizaţiilor de construcţie în zona de protecţie a acestor lucrări nu asigură o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite, nu reglementează cu claritate procedura de urmat şi pot genera confuzii în aplicare”.
„Considerăm însă că normele referitoare la amplasarea monumentelor de for public, elaborarea propunerilor de modele-standard ale lucrărilor de artă plastică monumentală de for public, precum şi cele referitoare la eliberarea autorizaţiilor de construcţie în zona de protecţie a acestor lucrări nu asigură o configurare explicită a conceptelor şi noţiunilor folosite, nu reglementează cu claritate procedura de urmat şi pot genera confuzii în aplicare”, arată motivarea transmisă de Administraţia Prezidenţială, completând: „în acest sens, considerăm că, sub aspectul lucrărilor de for public aplicate pe monumentele istorice de valoare naţională şi universală ori pe monumentele istorice reprezentative pentru patrimoniul cultural sau amplasate în zona de protecţie a acestora, se impune stabilirea, fără echivoc, a atribuţiilor Comisiei Naţionale pentru Monumentele de For Public/comisiei zonale competente faţă de cele ale Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice/comisiei zonale competente şi, în consecinţă, reanalizarea de către Parlament a legii menţionate”.
Potrivit motivării preşedeintelui, în primul rând, „in conţinutul normativ al legii supuse reexaminării nu rezultă cu claritate dacă amplasarea lucrărilor de artă plastică, artă monumentală de for public prevăzute la art. 2 alin (3) lit. a) şi lit. d) din aceeaşi lege va fi supusă unei singure proceduri de avizare în funcţie de regimul juridic al acestora (monument istoric sau exclusiv monument de for public) sau vor fi necesare două avize: unul emis la propunerea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice/comisiei zonale competente, iar altul emis la propunerea Comisiei Naţionale pentru Monumentele de For Public/comisiei zonale competente, care pot ajunge la unitatea administrativ-teritorială competentă în momente diferite şi care, pe fond, pot avea chiar soluţii contradictorii”.
De altfel, şeful statului mai arată că, „faţă de cele arătate şi având în vedere că normele referitoare la atribuirea în competenţa Comisiei Naţionale pentru Monumentele de For Public a amplasării monumentelor de for public pe monumente istorice de grupa A şi B, precum şi în zona lor de protecţie vin în contradicţie cu prevederile Legii nr. 422/2001, considerăm că Parlamentul ar trebui să le reanalizeze, astfel încât soluţia adoptată să se integreze organic în sistemul legislaţiei”.
Potrivit preşedintelui, o altă prevedere ce reglementează noi atribuţii, „perpetuează aceeaşi neclaritate sub aspectul atribuţiilor Comisiei Naţionale pentru Monumentele de For Public/comisiei zonale competente faţă de cele ale Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice/comisiei zonale competente dezvoltate la punctul anterior, în contextul regimului juridic al monumentelor istorice reglementat de Legea nr. 422/2001.
„În al doilea rând, considerăm că noua atribuţie de elaborare a unor modele standard pentru lucrări de artă plastică monumentală de for public ar putea fi reanalizată de Parlament şi din perspectiva ideii că lucrarea comemorativă aplicată pe un monument istoric ar trebui să se armonizeze cu acel monument, iar standardizarea să nu afecteze negativ perceperea concepţiei artistice atât a monumentului, cât şi a lucrării respective”, mai arată motivarea transmisă de şeful statului.
De asemenera, şeful statului a atras atenţia că din utilizarea sintagmei „vor include” şi utilizarea sintagmei „stabileşte”, „se poate deduce că autorităţile administraţiei publice locale ar avea obligaţia de a prelua în planurile urbanistice şi în regulamentele aferente zonele de protecţie, aşa cum au fost ele stabilite de Comisia Naţională pentru Monumentele de For Public, fără ca autorităţile administraţiei publice locale să aibă posibilitatea de a le modifica. Or, o astfel de obligaţie ar veni în contradicţie cu prevederile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 120/2006, care, atât în forma în vigoare, cât şi în cea supusă reexaminării, conţine sintagma „cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare privind urbanismul”, respectiv a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul”.
>>Considerăm că este necesar să fie revăzut conţinutul normativ al legii supuse reexaminării şi sub aspectul necesităţii eliminării unor exprimări imprecise, de natură a genera disfuncţii în aplicare. Astfel, apreciem că sintagma „într-o zonă de protecţie” din conţinutul art. 2 alin. (1) al art. I pct. 1 are un conţinut neclar întrucât în terminologia utilizată în reglementările din domeniul urbanismului şi amenajării teritoriului există mai multe tipuri de zone de protecţie, respectiv a monumentelor istorice, de mediu, sanitară, militară, etc. De asemenea, referitor la mobilierul urban, semnalăm că art. 2 alin. (3) lit. c) al art. I pct. 2 conţine o noţiune neclară, nedefinită, respectiv cea de „dimensiuni monumentale cu caracter decorativ”<<.
Se încarcă comentariile...
