Kelemen Hunor: Comasarea alegerilor locale şi parlamentare nu e constituţional posibilă acum

Președintele UDMR, care deține și funcția de vicepremier, a dat argumentele pentru care nu ar putea fi comasate alegerile locale cu parlamentarele în contextul politic din România.

Kelemen Hunor susține că nu pot fi comasate alegerile fără încălcarea Constituției FOTO Arhivă

„Eu am mai spus şi spun încă o dată - se poate discuta despre orice, dar trebuie să vezi dacă este constituţional. În acest moment, constituţional nu este posibil, fiindcă tu poţi să prelungeşti mandatul autorităţilor locale în anumite situaţii, dar nu poţi aşa că vrei tu. Noi nu avem, în acest moment, situaţia în care se poate prelungi prin lege, oricum, mandatul aleşilor. Nu poţi să scurtezi mandatul Parlamentului, scrie în Constituţie cam cât e. După aceea, scrie, după alegeri, în cât timp trebuie să convoci un nou Parlament”, a afirmat vicepremierul, citat de Agerpres.

„Mai scrie acolo în cât timp trebuie înfiinţată autoritatea locală sau Consiliul local, să depună şi ei jurământul. Deci, din acest punct de vedere, se poate visa la comasarea alegerilor, dar, din punct de vedere constituţional, din punct de vedere tehnic, trebuie să găseşti o soluţie", a explicat preşedintele UDMR.

Argumente contra comasării

Kelemen Hunor a amintit că pe subiectul comasării alegerilor există şi o recomandare a Comisiei de la Veneţia. „Nu mai vorbesc de recomandarea Comisiei de la Veneţia şi despre deciziile Curţii Constituţionale, la un anumit moment. (...) Şi, mai este un principiu - sunt tipuri de alegeri diferite. Dacă tu le-ai comasat, parlamentarele cu localele, nu mai ştii pentru cine votezi. La locale sunt alte probleme, candidaţii la Primărie trebuie să vină cu o agendă locală, la Parlament trebuie să vii cu un alt mesaj. Degeaba vin eu că asfaltez drumul judeţean şi drumul local că nu e treaba Parlamentului, cu acest punct de vedere bulversez extrem de mult şi nu rezolv nimic", a afirmat Kelemen Hunor.

Vicepremierul a precizat că nu se va mai înscrie în cursa electorală la alegerile prezidenţiale, dar UDMR va avea un candidat în 2024. „Nu, eu am spus, am candidat de trei ori, am făcut treaba pe care trebuia să o fac, dar nu am nici ambiţia, nici nu mă interesează. O să avem un candidat, probabil, în funcţie de evoluţia politică, dar eu, personal, nu voi candida, am candidat destul", a conchis liderul UDMR.

Nici PSD nu ar vrea

PNL și PSD sunt pe poziții diferite privind mai multe proiecte care ar viza reforma electorală, partidele fiind în cursa contracronometru pentru a decide pe tema comasării localelor și a altor acte normative.

Termenul-limită pentru rezolvarea proiectelor din reforma electorală este sfârșitul lunii septembrie. Mai precis, până atunci trebuie luate deciziile, ca să fie cu un an înainte de primul test electoral 2024, adică localele, în caz contrar fiind nerespectată una dintre solicitările Comisiei de la Veneția, care a recomandat ca orice modificare de natură electorală să fie făcută cu cel puțin un an înainte de alegeri.

  Șefa interimară a Senatului a avansat și mai multe variante. „Poţi să suprapui localele cu parlamentarele, poţi să te gândeşti la o suprapunere a parlamentarelor cu prezidenţialele, sunt foarte multe scenarii de lucru. Ce ne-a spus nouă Comisia de la Veneţia a fost că nu poţi să faci aceste modificări cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Nu se pune problema de nicio prelungire de mandat, singurul aspect care s-a discutat este de a face alegerile în acelaşi timp. E un scenariu de lucru, nu s-a tras nicio concluzie”, afirma Gorghiu, zilele trecute.

De partea cealaltă, PSD e mai rezervat. În ședințele liderilor social-democrați de la Sinaia, subiectul a fost ridicat, iar specialiștii partidului i-au avertizat pe lideri că un asemenea demers ar avea probleme de neconstituționalitate, fiind invocată decizia CCR 51 din 2012, când Guvernul Boc a dorit comasarea localelor cu parlamentarele. Printr-un asemenea demers ar fi încălcate mai multe drepturi înscrise în Constituție, cum e cel de a fi ales, adică o persoană nu va putea candida și pentru parlamentare, și pentru locale. Un alt argument invocat în decizia CCR 51 din 2012 este îngreunarea procesului electoral.