Jocuri de culise în USR-PLUS. Cum schimbă calculele în partid apariţia Platformei Împreună

Irineu Darău, candidatul alternativă la Cioloş şi Barna. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Competiţia din USR-PLUS primeşte un imbold prin apariţia unei a treia platforme, care îl susţine la şefie pe senatorul Irineu Darău, structură care vrea să rupă din voturile grupării Barna, pentru a nu avea majoritatea după Congres

Lupta în doi pentru şefia USR-PLUS, adică a lui Dan Barna şi a lui Dacian Cioloş, dublată de o confruntare a fostului PLUS şi a vechiului USR, are parte de o schimbare esenţială, după ce în partid a apărut o a treia platformă, conturată în jurul senatorului Irineu Darău (candidat la şefia partidului), a primarului Braşovului, Allen Coliban, a eurodeputatului Nicu Ştefănuţă şi a mai multor parlamentari.

Noua structură, care are oameni atât din vechiul USR, cât şi din vechiul PLUS, are un mesaj mai radical faţă de platformele lui Dan Barna şi Dacian Cioloş şi cere reforme rapide, o mai bună legătură cu electoratul şi încetarea compromisurilor cu PNL şi UDMR, pentru a rămâne la guvernare cu orice preţ.

Surse din USR-PLUS au precizat pentru „Adevărul” că platforma are şanse să rupă voturi mai ales din USR şi mai puţin de PLUS. Platforma a apărut după o analiză care arăta că echipa Barna nu doar că ar urma să câştige şefia partidului, dar să aibă şi o majoritate consistentă în noua conducere, ceea ce ar însemna putere în luarea deciziilor. De altfel, Irineu Darău a precizat pentru „Adevărul” că pentru platforma pe care o reprezintă e „importantă concurenţa şi ca o singură echipă să nu deţină majoritatea în bloc”. Referitor la şansele sale la şefia USR-PLUS „este optimist”, dar este conştient că e foarte greu să câştige. În schimb, pentru Biroul Naţional ar vrea cât mai multe locuri, ca să fie o reprezentare cât mai mare a curentelor din partid.

În ceea ce priveşte situaţia reformelor pentru guvernare, Irineu Darău este de părere că „primele 18 luni sunt esenţiale”, iar după un an şi jumătate, adică în mai-iunie 2022, „ar trebui să tragem linie”. Cert este că în USR-PLUS va exista o competiţie în trei pentru şefie şi o luptă între trei platforme.  

Irineu Darău a explicat că trei tipuri de reforme ar vrea să le vadă duse până la capăt în cel mai scurt timp: reformele din Justiţie, reformele electorale şi reforma în educaţie. Toate cele trei sunt în prezent fie blocate, fie abandonate şi ignorate.

Ce spun specialiştii

Politologul Cristian Pîrvulescu este de părere că apariţia noii platforme răspunde unei nevoi de reprezentare a unor nuclee care stau la baza USR-PLUS: zona societăţii civile, antreprenorii sau tehnocraţii formaţi sau care au avut legături cu Bruxelles-ul. „Grupul câştigător până acum în USR a fost grupul lui Barna, care a dat o orientare ceva mai de dreapta şi antreprenorială decât era iniţial. Am văzut cum, încetul cu încetul, ONG-işti au fost înlăturaţi şi au devenit minoritari şi doar vocali, pentru că este vorba de o altă cultură organizaţională. În momentul de faţă, oamenii aceştia care sunt diferiţi vor să aibă propria lor platformă, să se regăsească, să nu fie obligaţi să penduleze între două orientări în care nu se regăsesc. Nu se regăsesc în sensul că nu recunosc leadership-ul. Pentru moment, ei nu au un leadership şi atunci încearcă să negocieze un fel de structură-tampon între cele două formaţiuni politice USR şi PLUS pentru a nu se ajunge în situaţia din PNL, pentru că în PNL, neexistând tampon între PNL şi PDL, criza nu a fost evitată şi a venit”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

Sociologul Alfred Bulai este de părere că platforma vrea mai degrabă să prindă câteva locuri în conducerea partidului, nu neapărat să producă o schimbare. „Probabil că sunt nişte oameni care negociază şi ei nişte poziţii”, a subliniat Alfred Bulai. Pe de altă parte, sociologul este pesimist în ceea ce priveşte forţa de a strânge un electorat intern şi a avea un rezultat bun la Congres. 

Mircea Kivu consideră că apariţia unei a treia platforme are şi rolul de a mai anima puţin o competiţie care acum pare anostă. „Cred că viziunile celor doi – Cioloş şi Barna – sunt foarte asemănătoare şi niciuna nu anunţa o schimbare în linia partidului. Or, platforma asta vrea să aducă un suflu nou, o schimbare de direcţie, şi mi se pare o idee bună, adică mi se pare bine-venit lucrul ăsta”, a declarat sociologul. De altfel, Mircea Kivu consideră că singura şansă a noului grup să atragă voturi este de a mobiliza membrii vechi ai partidului şi pe cei care nu se regăsesc în modul în care liderii din prezent conduc partidul.

Toţi analiştii consultaţi sunt de părere că USR-PLUS va ajunge în următorii ani să fac pasul în spate de la guvernare. Depinde doar când, mai ales că există presiunea reformelor din partea electoratului. Pîrvulescu înaintează ca termen de ieşire de la guvernare jumătatea lui 2022, în timp ce Bulai consideră că cel târziu în 2023, cu un an înainte de alegeri, USR-PLUS va trebui să se delimiteze de PNL şi UDMR. Ideea ieşirii de la guvernare este şi un punct-cheie al noii platforme, în condiţiile în care Coaliţia are prea puţine reforme începute.