Intrarea în Schengen, un vis prea îndepărtat. Austria ne omoară speranţa chiar la Bucureşti
0Ministrul de Interne al Austriei nu vrea să ofere vreo speranță României în schimbarea votului pentru aderarea României la Schengen nici pentru 2023, nici și pentru următorii ani, fiind invocate probleme la nivelul UE, nu ale Bucureștiului.
Vizita ministrului de Interne din Austria pare un pas în care cele două părți, conducerea de la Viena și cea de la București, au dialogat, însă fără vreun progres vizibil în ceea ce privește una dintre cele mai importante teme de politică externă ale României, adică intrarea în Schengen, un demers foarte dorit, la fel ca obținerea renunțării la vize pentru Statele Unite, două dosare majore care rămân în continuare restante.
Ministrul de Interne al Austriei a răspuns tranșant, la întrebările presei, că el nu poate avansa un calendar sau o dată în ceea ce privește primirea României în Schengen. „Vă spun însă foarte deschis: nu pot să vă ofer azi o dată fixă, ci în primul rând vreau să obținem date împreună pentru ca UE să fie protejată în zona frontierelor externe”, a subliniat Gerhard Karner. Întrebat ce va face dacă se va afla în situația ca în Consiliul JAI să ajungă iar extinderea Schengen la vot, austriacul a evitat un răspuns direct privind opțiunea sa. „Nu pot să vă vorbesc despre o dată. Este în sarcina Președinției și a Comisiei de a stabili agenda Consiliului. Suntem încă departe de acel moment ca să putem susține că sistemul e funcțional. De aceea lupt cu mulți parteneri împreună, cu domnul Bode împreună, ca sistemul să fie îmbunătățit” a continuat reprezentantul Guvernului de la Viena.
Nici măcar doi ani, ci o „cale lungă“
Nici măcar orizontul de doi ani, în condițiile în care anul viitor sunt alegeri europarlamentare, apoi au loc negocieri extinse pentru noua Comisie Europeană și înaltele funcții (președinte al Consiliului European și al Parlamentului European) nu a fost văzut ca o soluție de compromis, astfel încât să fie smulsă o promisiune din partea lui Gerhard Karner.
În schimb, reprezentantul Austriei a repetat discursul privind problemele sistemice ale întregului spațiu Schengen, fiind amintite aspecte cum ar fi combaterea călăuzelor, migrația ilegală, nevoia de sprijin suplimentar de la Comisia Europeană, atât operativ, cât și financiar, pentru protecția frontierelor. Karner nu a scăpat ocazia să spună că austriecii împreună cu Poliția Română au prins inclusiv o grupare care trafica migranți ilegali, condusă de un român.
Nici la ultima declarație de presă de miercuri, Karner nu a dat semne că Austria s-ar răzgândi. „Am o mare înțelegere pentru doleanța domnului ministru și pentru așteptările poporului român în ceea ce privește următoarea etapă de aderare la Schengen, dar la momentul de față trebuie să înțelegeți că încă cetățenii austrieci au aceeași dilemă, în momentul în care sunt supuși la controale la granița cu Germania”, a punctat austriacul, oferind și concluzia sa: „Am făcut progrese, suntem pe calea cea bună, dar trebuie să vă spunem că mai e o cale lungă (n.r. – pentru Schengen)”. De altfel, ministrul de la Viena a recunoscut faptul că între discuțiile Austriei cu România s-a ajuns și „la cuvinte grele”, care „trebuiau spuse”, fără a detalia.
Bode: Nu e firesc să avem doar obligații, nu și drepturi
Ministrul de Interne de la București, Lucian Bode, a fost, inițial, mult mai optimist în ceea ce privește venirea lui Karner. „Vizita de astăzi este, dacă vreţi, o abordare pragmatică a temelor de interes pentru ţările noastre. Văzând abordarea din presă cu privire la această vizită, aş confirma că această vizită dezgheaţă relaţiile bilaterale dintre România şi Austria, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, relaţii care s-au răcit, după cum bine ştiţi, la sfârşitul anului trecut”, a spus oficialul român.
Lucian Bode a adus în atenție tema Schengen, atât la începutul zilei, cât și la conferința de presă de miercuri seară, unde a amintit de deblocarea negocierilor pentru a face din acest spațiu unul de liberă circulație: „Am vorbit de aderarea României în acest an, obiectiv de importanță strategică majoră pentru România”, a punctat Bode, în conferința de presă comună. Ministrul român de Interne a bătut obrazul omologului, pentru faptul că Viena se opune primirii României în Schengen: „Echilibrul dintre drepturi și obligații e esențial. Nu e firesc ca noi, România, să ne asumăm doar obligații, fără a beneficia de drepturile care ni se cuvin”. Nu în ultimul rând, Bode a subliniat că speră că Austria s-a convins că locul României e în Schengen.
Raport cu subînțeles al Vienei
Ministrul austriac de Interne Gerhard Karner a prezentat, marţi, la Viena, o situaţie care arată că anul trecut în Austria ar fi fost reținuți cu 61% mai mulţi traficanţi de persoane decât în 2021, o parte fiind români. Mai precis, în 2022, au fost arestaţi în Austria 712 traficanţi, cu 61% mai mulţi decât în 2021, potrivit presei de la Viena. Dintre traficanţii reţinuţi în 2022, românii au fost pe locul al patrulea, potrivit statisticilor prezentate. Cei mai mulţi au fost sirieni - 103, urmaţi de turci - 68, ucraineni - 53, români - 52 şi austrieci - 34. Datele au fost prezentate la un eveniment la care a participat alături alături de Gerald Tatzgern, şeful Biroului central pentru combaterea traficului de fiinţe umane, şi de şefa Departamentului pentru azil din cadrul Ministerului de Interne, Elisabeth Wenger-Donig.
Se încarcă comentariile...
