INFOGRAFIE Criza financiară a băgat scepticismul în Uniunea Europeană

Prezenţa la vot la alegerile de duminică va fi una redusă

Două treimi din statele membre UE nu mai au la fel de multă încredere în instituţiile de la Bruxelles, după ce au fost afectate de criza finaciară izbucnită în 2008

Colapsul economic de la finalul lui 2008 a schimbat radical atitudinea cetăţenilor Uniunii Europene faţă de liderii europeni. Drept urmare, statistica arată că în 18 din cele 27 de state ale UE, cetăţenii au mai puţină încredere în instituţuiile de la Bruxelles. În Croaţia, cel de-al 28 stat comunitar,  nu a fost măsurată încrederea, pentru că a aderat abia anul trecut la UE.

Scăderea încrederii a fost vizibilă mai ales în statele care au avut mult de suferit de pe urma recesiunii. În Spania, de pildă, unde s-a înregistrat una dintre cele mai ridicate rate ale şomajului, în creştere constantă din 2008 şi până în 2011, încrederea cetăţenilor în Uniunea Europeană a scăzut cu 32%, iar în Cipru, confruntat chiar la începutul anului trecut cu o criză bancară de proporţii, 18% din populaţie a încetat să se bizuie pe conducătorii europeni. O situaţie similară s-a petrecut şi în Grecia, unde 13% dintre locuitori au devenit eurosceptici. Procentul este totuşi mai mic deoarece această ţară a fost salvată de cel mai influent lider al UE, Germania. 

„Este normal ca în statele membre ale eurozonei încrederea să fi scăzut, pentru că, încercând să salveze zona euro, liderii politici au luat măsuri de austeritate, deşi nu la fel de dure ca în România. Spania, de exemplu, este ţara campioană la atragerea de fonduri UE, însă nivelul de trai a scăzut, la fel şi prosperitatea “, crede analistul politic Radu Magdin.

Nu doar ţările puternic afectate de criza economică s-au confruntat cu o ascensiune a euroscepticilor, ci şi cele care au reuşit să treacă neşifonate de furtuna financiară, dar care sunt stabile economic şi vociferează la unele decizii politice luate la Bruxelles. De pildă, optimismul suedezilor în ce priveşte conducerea Uniunii s-a diminuat cu 17 procente, iar vecinii lor finlandezi au urmat aceeaşi tendinţă (14%). 

România, pe plus
Pe de altă parte, au existat şi state în care încrederea în forurile UE a sporit. În România, din 2008 şi până acum, încrederea a ajuns la 46%, cu opt procente mai mult decât la începutul crizei economice, deşi tăierea pensiilor şi a slariilor a schimbat două guverne. „Ţările din estul Europei sunt eurofile. Deocamdată, nu poţi să vii cu un mesaj eurosceptic în România. Chiar dacă noi nu am atras foarte multe fonduri europene, româniii nu şi-au pus problema că Bruxelles-ul este de vină. Dimpotrivă. Însă România se află acum într-o perioadă de tranziţie, în care nu mai acceptă să fie scoasă ţap ispăşitor de fiecare dată, deci vom vedea anumite schimbări şi aici“, mai spune Radu Magdin.

În Italia, în ciuda provocărilor întâmpinate în urma crizei, 43% dintre cetăţeni încă îşi pun baza în instituţiile europene, cu nouă procente mai mult decât în 2008. Cea mai mare evoluţie a încrederii o prezintă Austria, unde 47% dintre cetăţeni şi-au exprimat încrederea faţă de Uniune, cu 11% mai mult decât în 2008.  În Germania, statul care face jocurile europene, trendul este uşor ascendent (3%), însă, per total, procentul de nemţi mulţumiţi de instituţiile UE a ajuns la 59%, cel mai mare din întreaga Uniunea.

La nivelul UE se remarcă faptul că, spre deosebire de evoluţia nivelului de încredere în instituţiile europene, care nu a depăşit 11%, euroscepticismul a înregistrat scoruri semnificativ mai ridicate, chiar de peste 30 de procente. Această cifră ridică o întrebare: va ajunge şi România în această tabără a Europei în care mesajul eurosceptic a devenit deja program electoral? „Orice este posibil. Important e, însă, ce fel de mesaj eurosceptic va ajunge la noi: euroscepticismul bazat pe raţiune, practicat de elite, de societatea civilă, sau cel sentimental. De regulă, acest tip de scepticism sentimental este combinat cu mesaje naţionaliste sau anti-occidentale, ceea ce este foarte periculos“, a conchis Magdin.