Cum ar putea fi ţinut departe de România Vona Gabor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Traian Băsescu a cerut premierului să emită un act normativ prin care prezenţa membrilor partidului extremist Jobbik în România să fie interzisă. Victor Ponta i-a transmis şefului statului că liderul Jobbik, Vona Gabor, poate fi declarat indezirabil printr-o decizie de la Cotroceni. Legea arată că adevărul este la mijloc.

Imediat după marşul secuilor de la Târgu-Mureş, unde s-au scandat lozinci antiromâneşti, preşedintele Traian Băsescu i-a cerut premierului Victor Ponta, dar şi Parlamentului, să interzică, printr-un act normativ emis de urgenţă, partidul extremist maghiar Jobbik, dar şi pe liderul acestuia, Vona Gabor.

Potrivit legii în vigoare, Vona Gabor, liderul partidului de extremă dreapta Jobbik, poate fi declarat indezirabil numai printr-o decizie a instanţei, după sesizarea preşedintelui  sau a ministrului de Interne.

Ordonanţa de urgenţă 194/2002, singura prevedere care reglementează regimul străinilor în România, stipulează la articolul 85 următoarele: „Declararea ca indezirabil se dispune de Curtea de Apel Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti. Procurorul sesizează instanţa de judecată, la propunerea instituţiilor cu competenţe in domeniul ordinii publice şi securităţii naţionale care deţin date sau indicii temeinice“. Conform legii, singurii care pot sesiza Parchetul sunt preşedintele Traian Băsescu, în calitate de şef al Consiliului Superior de Apărare a Ţării (CSAT), forul suprem responsabil de securitatea naţională, şi vicepremierul Gabriel Oprea, aflat în fruntea ministerului de Interne, care asigură ordinea publică.

„Spectru mai larg de activităţi extremiste“
Preşedintele Traian Băsescu nu doreşte să convoace o şedinţă extraordinară a CSAT, pentru a nu da un semnal de vulnerabilitate. „Nu avem urgenţe, va fi şedinţa la termen şi, în perioada asta, deliberat am preferat consultări cu structurile de informaţii şi nu convocarea CSAT, pentru a nu da senzaţia că România e într-o situaţie de pericol, şi nu este.Ştiu ca a venit o informare (n.r. - documentele trimise de Guvern cu privire la activitatea lui Vona Gabor pe teritoriul României), voi analiza. Eu vizez un spectru mai larg de activităţi extremiste pe teritoriul României”, a declarat preşedintele ieri, de la tribuna Palatului Cotroceni.

„A vrut să fure caimacul“
Informarea de care vorbea preşedintele Traian Băsescu a fost trimisă chiar de premierul Victor Ponta. Şeful Executivului a trimis o nouă săgeată către şeful statului, acuzându-l că a vrut să tragă foloasele unui nou gest politic bazat pe sentimente naţionaliste.

Preşedintele Băsescu a vrut să fure caimacul şi să profite de faptul că ştia că Ministerul de Interne pregăteşte un material prin care domnul Vona Gabor să fie declarat indezirabil. Dacă azi avizează (n.r. - miercuri), ministerul trece la aplicare. Vrem să dăm un mesaj foarte clar de combatere a extremiştilor maghiari şi români“, a spus premierul.

Potrivit lui Ponta, Ministerul de Interne a întocmit încă de marţi dimineaţă documentaţia privind activitatea desfăşurată de Vona Gabor pe teritoriul României. „ Putem să interzicem prezenţa pe teritoriul României a unei persoane şi am transmis către preşedintele României materialul întocmit de MAI legat de activitatea preşedintelui Jobbik, domnul Vona Gabor, şi preşedintele, dacă acum nu mai este susţinător al domnului Tökés şi al domnului Vona Gabor, dacă i-a reevaluat şi îi consideră un pericol pentru România, sunt convins că va acţiona în baza sesizării Guvernului“, a spus Ponta în şedinţa de Guvern. Însă Ponta a uitat să spună că instanţa putea fi sesizată în cazul Vona Gabor chiar de ministrul de Interne Gabriel Oprea, în mod direct, nu numai de preşedinte, după avizul CSAT.

Cine este extremistul maghiar Vona Gabor
Aflat anul trecut la şcoala de vară de la Băile Tuşnad, Vona Gabor nu a ratat ocazia de a comenta sensibilul subiect al autonomiei maghiarilor din România. Liderul extremist declara atunci că întărirea drepturilor maghiarilor din România trebuie realizată chiar dacă acest lucru poate „altera grav“ relaţiile dintre Ungaria şi România. „Pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre România şi Ungaria, ci starea societăţii şi a naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Dacă apărarea drepturilor maghiarilor din România şi reprezentarea acestora înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această responsabilitate, care ar trebui asumată, de fapt, de întreaga Ungarie“, a spus, tranşant, Vona Gabor.

Afirmaţia liderului extremist a declanşat un val negativ de reacţii în România şi s-a ajuns până în faza de a fi declarat persona non grata. Însă Ministerul Afacerilor Externe nu a putut lua o astfel de decizie pentru că Vona Gabor nu avea paşaport diplomatic. Vona Gabor a recidivat la începutul acestei săptămâni, după comemorarea eroilor la Statuia Secuilor Martiri, desfăşurat luni la Târgu-Mureş. Manifestarea a degenerat, iar participanţii, printre care se aflau şi simpatizanţi Jobbik, au aruncat cu petarde în jandarmi şi au scandat lozinci pro-autonomie.

„Membrii Jobbik, cetăţeni ai UE“
Deşi, în cererea sa, preşedintele cerea să se interzică prezenţa pe teritoriul României nu doar a liderilor, ci şi a membrilor Jobbik, acest lucru contravine legilor europene. Specialiştii contactaţi de „Adevărul“ susţin că Traian Băsescu nu dispune de cadrul legal pentru a le interzice şi membrilor Jobbik prezenţa în ţara noastră. „Cererea preşedintelui nu este fezabilă. Membrii Jobbik au venit în România ca şi cetăţeni ai UE. Interzicerea lor pe teritoriul României ar însemna o limitare care contravine spiritului european şi liberei circulaţii“, susţine analistul politic Bakk Miklos.

Şi fostul consilier prezidential, Peter Eckstein Kovacs, împărtăşeşte aceeaşi idee: „Din punct de vedere juridic, nu se poate pune problema ca membrii unui partid să nu intre în România. Probabil nu au asupra loc carnetul de partid“. Deşi are şapte filiale în România, partidul Jobbik este înregistrat oficial în Ungaria, ceea ce îl scoate de sub incidenţa legii partidelor politice din ţara noastră.

Legislaţia europeană, firavă

Europarlamentarul Cristian Preda (foto) susţine că restrângerea exercitării dreptului la liberă circulaţie pe teritoriul unui stat, care are la bază motive de ordine publică sau singuranţă publică, este stipulată şi în Directiva 38 din 2004, la articolul 27. „Directiva prevede că o asemenea limitare trebuie justificată de o conduită individuală. Cu alte cuvinte, respectivul comportament trebuie să constituie o ameninţare reală la adresa unui interes al societăţii. În baza acestui dispozitiv legal, se poate interzice prezenţa unor persoane în mod individual. În cazul în speţă, pot fi liderii acestui partid extremist care în mod repetat au încălcat regulile civilizaţiei politice“, a explicat, pentru „Adevărul“, Cristian Preda. Eurodeputatul mai atrage atenţia că, la nivel european, nu există încă o lege clară care să protejeze societăţile în faţa extremismului, ci doar o directivă.

Proiect de lege antiextremism
Nici România nu are încă o legea care să pună capăt extremismului maghiar, ci doar ordonanţa de urgenţă din 2002. Există însă un proiect legislativ, iniţiat de deputatul PSD Bogdan Diaconu, proiect care se află la un pas de votul final din Camera Deputaţilor, for decizional. „Acest proiect de lege se va afla marţi pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor. Deja am semnale că PNL, PDL, PPDD şi neafiliaţii din Partidul Mişcarea Populară vor da un vot favorabil proiectului“, ne-a declarat deputatul Bogdan Diaconu. 

Dacă proiectul de lege va primi girul deputaţilor, la articolul1 se va stipula clar: „Orice manifestări (întruniri, tabere, conferinţe, mitinguri) care prin obiectul, desfăşurarea sau mesajele lor aduc atingere directă sau indirectă art. 1 alin. 1 din Constituţia României sunt interzise pe teritoriul statului român”. Primul articol din Legea noastră fundamentală vorbeşte de caracterul naţional, suveran şi indivizibil al statului român.
Articolul secund din legea promovată de Diaconu precizeză: „Persoanele de cetăţenie străină care promovează public în statele lor de origine, pe teritoriul României sau oriunde altundeva mesaje care aduc atingere directă sau indirectă art.1 alin.1 din Constituţia României sunt considerate indezirabile pe termen nelimitat pe teritoriul României dacă nu au statut diplomatic, sau persona non-grata dacă au statut diplomatic”.

Problema mişcărilor extremiste din afara ţării care vin în România va fi rezolvată prin articolul 3, potrivit căruia „Partidele politice, fundaţiile, ONG-urile sau orice fel de organizaţii juridice sau non-juridice înregistrate în afara României care promovează mesaje şi/sau desfăşoară acţiuni care aduc atingere directă sau indirectă art.1 alin.1 din Constituţia României sunt interzise pe teritoriul statului român”. 

Citeşte şi:

VIDEO Băsescu: Extremismul de stânga şi cel de dreapta prind iarăşi rădăcini în Europa, pe fondul crizei

„Vin ungurii!” într-o nouă versiune

Semnal de alarmă pentru România la mitingul extremist maghiar de la Târgu-Mureş

Băsescu: Cer emiterea unui act normativ care să interzică prezenţa extremiştilor din Jobbik pe teritoriul României

Gyorgy Frunda: Nu poţi să interzici venirea membrilor Jobbik sau ai Gărzii Maghiare în România

Ponta, solidar cu Băsescu: Poate interzice prezenţa în ţară a liderului Jobbik, Vona Gabor

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite