Analiză Cum a ajuns „propaganda“ să fie inclusă în Strategia Naţională de Apărare

În Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru următorii patru ani a fost inclusă, în premieră, propaganda, prezentată drept o nouă ameninţare la adresa statului român. Potrivit unor surse prezidenţiale, Preşedinţia s-a referit la propaganda rusească, însă fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu se arată intrigat de faptul că nu este explicat clar la ce tip de propagandă se face referire, lăsând loc interpretărilor.

Ghidul Strategiei Naţionale de Apărare al Ţării făcut public de Preşedinţie recomandă revizuirea cadrului legislativ în domeniul securităţii naţionale care să ţină cont, pe lângă deficienţele relevate în timp, de noile ameninţări şi de nevoia de respectare a drepturilor şi libertăţilor civile. Printre noile riscuri la adresa statului român se află şi propaganda, inclusă în premieră în Strategia Naţională de Apărare.

Surse din cadrul Admnistraţiei Prezidenţiale au declarat pentru „Adevărul“ că propaganda constituie un nou tip de conflict care a prins rădăcini şi în România, de aceea este necesară includerea sa în Strategia Naţională de Apărare. Potrivit surselor citate, Admnistraţia Prezidenţială s-a referit la propaganda rusească, fără însă să precizeze în mod explicit acest lucru. Preşedintele Klaus Iohannis s-a arătat deranjat de prezenţa la Bucureşti a lui Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei de Stat, care are interzis să calce pe teritoriul european. Liderul rus s-a aflat în România la invitaţia preşedintelui Senatului Călin Popescu Tăriceanu.

Mai mult decât atât, Preşedinţia arată în Strategia Naţională de Apărare, aprobată săptămâna trecută de către CSAT, că este necesară şi completarea cadrului legislativ cu introducerea propagandei în spectrul ameninţărilor la adresa securităţii statului român.

„Completarea cadrului legislativ existent cu norme care să acopere spectrul ameninţărilor la adresa statului român cu vectori precum propaganda, atacurile cibernetice, corupţia la nivelul factorilor de decizie la nivel înalt, acţiuni asociate periclitării securităţii economice şi infrastructurilor critice, etc., având în vedere destabilizarea climatului de securitate regională/global şi diversificarea mijloacelor ofensive utilizate de entităţi statale/ non-statale în vederea atingerii propriilor interese“, se arată în Strategia Naţională de Apărare 2015-2019.

„Mă intrigă că nu au spus direct propaganda rusească“

Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu critică faptul că Preşedinţia nu a avut curajul de a preciza în Strategia Naţională de Apărare faptul că face referire explicită la propaganda rusească, lăsând loc de interpretări. „Ar trebui să fie explicat foarte clar la ce tip de propagandă ne referim. Ceea ce mă miră nu este includerea ei în Ghidul privind Strategia Naţională de Apărare, ci lipsa de curaj de a clarifica. Dacă intră în categoria riscurilor înseamnă că se referă la acele mesaje care fac referire la concepte negative, fie pentru suveranitatea, integritatea statului român unde se face propaganda, fie legat de persoane. Mă intrigă că nu au spus-o direct că se referă la propaganda rusească. Şi promovarea intereselor Alianţei Nord-atlantice poate fi propagandă. Nu înţeleg de ce se tem şi nu preciezeză clar la ce se referă, adică statul-emitent şi ţinta. Altfel, nu putem să ne dăm seama, noi poporul, dacă este vorba de un risc sau nu“, a spus Cristian Diaconescu, pentru „Adevărul“.

Iulian Chifu, fostul consilier pe probleme de securitate al preşedintelui Traian Băsescu, a explicat că propaganda este o componentă a războiului informaţional care reprezintă un nou tip de conflict. „Propaganda este o secvenţă a războiului informaţional. Propaganda este caracteristică Războiului Rece. Propaganda este o caracteristică utilizabilă în mod particular de Uniunea Sovietică pentru a impune naraţiuni alternative despre realitate. Însă războiul informaţional cu care se confruntă nu numai România, ci statele post-sovietice şi statele occdientale însemană mult mai mult . Este bine că există o abordare şi a acestui subiect. Este vorba de noile ameninţări, de noile tipuri de conflicte, care intră şi această componentă a războiului informaţional,  care se traduce în cazul de faţă prin propagandă“, a spus Chifu, specialist în securitate.

Iulian Chifu a mai arătat că propaganda nu este specifică exclusiv Federaţiei Ruse. „Este dificil de spus că propaganda este numai a Federaţiei Ruse. Propaganda o poate face şi Statul Islamic“, a mai spus Chifu.

Rusia vrea dizolvarea NATO

Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului federal), a spus că Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) reprezintă o „tumoare canceroasă“ a Europei şi consideră că ar fi mai bine ca această organizaţie să fie dizolvată, într-o întâlnire cu o delegaţie a legislativului din Serbia, relatează agenţia de presă TASS, preluată de agerpres.ro.

„Am o relaţie specială cu această organizaţie, care cred că este o tumoare malignă a întregului continent european“, a spus Narîşkin la o întâlnire cu reprezentanţii Adunării Naţionale (Narodna Skupşcina/parlamentul) din Serbia, adăugând că NATO ar trebui dizolvată.

Potrivit lui Narîşkin, dizolvarea Alianţei ar putea să aibă loc în mai multe etape. „Mai întâi de toate trebuie excluse Statele Unite ale Americii. După care, întreaga organizaţie ar putea fi dizolvată fără probleme“, a afirmat şeful Camerei inferioare ruse.