Culisele reformei pensiilor speciale: PSD vrea să împartă responsabilitatea cu PNL în cazul unui eșec
0Coaliția nu avansează tehnic pentru a reforma pensiile speciale, însă înființează un grup de lucru din reprezentanții partidelor Coaliției. Gândirea din spatele deciziei: în caz de eșec, răspunderea să fie împărțită.
PSD a anunțat luni constituirea unui grup de lucru din care să facă parte toți miniștrii care gestionează în prezent pensiile de serviciu, pentru a amenda proiectul de lege conform recomandărilor venite de la Banca Mondială și de la Comisia Europeană. Așadar, răspunderea să nu mai fie doar la Marius Budăi, ministrul Muncii. A doua zi, PSD a adăugat că trebuie ca toți colegii din Coaliție să-l sprijine pe Budăi în realizarea acestei reforme.
„Adevărul“ i-a întrebat și reprezentanții PNL cum văd constituirea acestui nou grup de lucru, până în prezent comunicat doar de PSD. „Este un grup de lucru stabilit la nivelul Coaliției care funcționează similar celui constituit și pe legile Educației. Din el fac parte atât miniștri, cât și experții partidelor componente ale Coaliției și cu siguranță toți cei care sunt vizați de aceste schimbări prinse în noua lege care reglementează regimul special al pensionarilor“, a precizat Ionuț Stroe, deputat și purtător de cuvânt al PNL.
„Suntem într-o mare întârziere“
Mai critică a fost Raluca Turcan, fost ministru al Muncii și vicepreședintă a PNL. „Este un grup în care să fie Ministerul Muncii, ministerele și instituțiile beneficiare de pensii speciale, astfel încât să rezulte un proiect asumat de toată lumea. Nu doresc să discut deciziile PSD, cert este că până în decembrie anul trecut ar fi trebuit să avem deja un proiect finalizat, pentru că așa a fost termenul în PNRR. Suntem deja într-o mare întârziere, se face un grup din care ar trebui să rezulte ce era nevoie să pună pe masă Ministerul Muncii“, a subliniat fostul demnitar.
Turcan a menționat că ministerul ar trebui să dea date concrete pentru fiecare categorie de beneficiari ai legilor speciale, așa cum a cerut Parlamentul. „Riscăm depopularea unor sisteme vitale, aici nu e nevoie doar de dibăcie tehnică, ci de foarte multă diplomație“, a afirmat fostul ministru.
Culise privind noile mutări ale PSD
Surse din conducerea PSD au precizat pentru „Adevărul“ că partidul a insistat pentru formarea acestui grup din două motive: i) răspunderea pentru un eșec să nu fie numai pe umerii lui Budăi, deci ai PSD; ii) pentru ca reprezentanții PNL să fie nevoiți să contribuite activ la reforma pensiilor, știind că e și responsabilitatea lor.
De exemplu, la Parlament, aleșii au dorit clarificări doar de la Marius Budăi, Adrian Câciu (Finanțe) și Marcel Boloș (MIPE, minister coordonator al întregului PNRR). Însă prin noul grup, fie că vor sau nu, trebuie să vină la discuții pentru soluții de ieșire din impasul referitor la pensiile speciale și liberali ca Lucian Bode (Interne), Cătălin Predoiu (Justiție) sau Bogdan Aurescu (MAE, tehnocrat, dar susținut de PNL), în timp ce de la social-democrați sunt angrenați, pe lângă Budăi, și miniștri ca Adrian Câciu (Finanţe) și Angel Tîlvăr (Apărare). Surse din Coaliție, atât din PNL, cât și din PSD, susțin pentru „Adevărul“ că greul o să cadă acum, pe lângă Budăi, pe umerii lui Predoiu, Bode și Tîlvăr. La ultimii trei sunt categorii bine remunerate, cum este cazul foștilor magistrați, dar și numeroase, cum sunt cazurile pensionarilor din zona MAI sau a Ministerului Apărării. Nu în ultimul rând, o răspundere va avea şi Marcel Boloş, ministrul Proiectelor Europene, el fiind nevoit să explice Comisiei Europene modul în care s-a realizat reforma.
Surse din conducerea PNL susțin că în partid e o stare de nemulțumire față de mișcarea PSD, pentru că social-democrații au venit cu această idee abia acum, când au văzut că nu pot duce la capăt proiectul de lege, deşi până în prezent liberalii s-au lovit de opoziţia lui Budăi la ideea unei colaborări.
Prima schimbare la lege
O situație deosebită este în cazul diplomațiilor de carieră. Comisia de politică externă din Senat a venit deja cu o contribuție proprie, astfel că membrii corpului diplomatic și consular să se poată pensiona de la 60 de ani, dacă au minimum 15 ani de activitate în Ministerul Afacerilor Externe, nu la 65 de ani, așa cum era stipulat în inițiativa înaintată de Guvern.
Se încarcă comentariile...
