Corespondenţă de la Sofia. România şi Bulgaria au repetat împreună pentru summitul NATO
0
În contextul summit-ului de la Varşovia, preşedintele Klaus Iohannis a discutat, la Sofia, cu omologul său bulgar, cele două mari dimensiuni de întărire a Flancului Estic al NATO: o prezenţă navală permanentă în Marea Neagră şi formarea unei brigăzi multinaţionale terestre pe teritoriul României, la care va contribui şi Bulgaria.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, ieri, la Sofia, de omologul său bulgar, Rosen Plevneliev. Întâlnirea vine în contextul în care, peste numai trei săptămâni, la Varşovia, este programat summitul NATO, subiectul major al întâlnirii fiind consolidarea Flancului Estic, unde România şi Bulgaria joacă un rol major. De altfel, vizita lui Iohannis în Bulgaria vine la exact o lună după ce şeful statului s-a întâlnit, la Vilnius, cu preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, cel mai vehement lider politic european la adresa Rusiei şi, totodată, preşedintele cu cel mai insistent mesaj pentru întărirea Flancului Estic.
România susţine două mari decizii care ar duce la diminuarea pericolului ce vine continuu de la Răsărit: crearea unei flote militare NATO în Marea Neagră şi o prezenţă armată multinaţională chiar pe teritoriul ţării noastre.
„Noi nu dorim să revenim la Război Rece”
Întrebat, de „Adevărul”, dacă, la Summitul de la Varşovia, România şi Bulgaria vor avea o poziţie comună care să susţină o prezenţă navală permanentă a NATO în Marea Neagră, preşedintele Klaus Iohannis a răspuns: „Această iniţiativă navală la Marea Neagră vine în contextul în care, între timp, toată lumea recunoaşte importanţa strategică extraordinară a Mării Negre şi a zonei Mării Negre, importanţa extraordinară pentru întreaga construcţie NATO în această parte a lumii. Noi nu dorim să revenim la Război Rece, şi noi în niciun caz nu dorim să ne pregătim să atacăm pe cineva. Dar noi dorim să fim în situaţia de a ne apăra şi a dovedi că suntem aici. Aşa trebuie citită iniţiativa navală pe Marea Neagră şi credem că este natural şi este corect ca la această iniţiativă să participe ţările riverane, în primul rând, ale Mării Negre”.
Ţările riverane la care face trimitere Klaus Iohannis sunt România, Bulgaria şi Turcia. Planul este ca, mai întâi, cele trei state să-şi unească puterile militare navale, apoi să primească ajutor şi din partea restul statelor NATO. „Această iniţiativă este una pe care vrem să o creăm local, dar să obţinem în scurt timp umbrela NATO, fiindcă noi suntem aliaţi în NATO. Această propunere va fi concretizată, vom face paşi pentru a ajunge la o formă concretă, vom descrie cum evoluează în timp. Probabil vom începe cu exerciţii simple, de compatibilizare, de training, şi vom vedea cum evoluează în timp. Important este să prezentăm această iniţiativă aliaţilor din NATO şi să încercăm să-i convingem că această iniţiativă vine în sprijinul întregii alianţe”, a mai spus Klaus Iohannis.
Iar Rosen Plevneliv s-a arătat dispus să coopereze. „Bulgaria va demonstra nu numai că stă ferm în spatele colaborării regionale, dar vom folosi NATO ca platformă. Aşa cum a spus domnul Klaus Iohannis, totul depinde de noi şi împreună suntem puternici şi în stare să facem faţă la orice provocare. Noi vrem mai multă colaborare şi vrem mai multă securitate. De aceea, Bulgaria va sprijini aceste iniţiative, inclusiv ca NATO să ia aceste decizii în ceea ce priveşte Regiunea Mării Negre, care este de o importanţă tot mai mare. Împreună putem să contribuim la o abordare efectivă în aceste vremuri grele”, a spus preşedintel Bulgariei.
„Nu NATO a iniţiat anexări ilegale”
De altfel, Rosen Plevneliev a anunţat că Bulgaria va contribui cu 400 de militari şi la „brigada multinaţională NATO” din România. Această brigadă, subordonată Comandamentului Multinaţional de Divizie al NATO pentru Sud-Est de la Bucureşti, va oferi un cadru prin care statele aliate vor putea trimite forţe în România pentru a se antrena, după cum susţine MApN într-un comunicat. Noua structură va implica prezenţa în România a aproximativ 5.000 de militari din toate statele NATO. „Conflictele sunt la frontiera noastră şi iată că trebuie să avem în vedere că aceste conflicte îngheţate au fost create la frontiera noastră nu de către NATO, şi nu NATO a iniţiat aceste anexări ilegale (Crimeea –n.r.). Nu noi am iniţiat atacuri cibernetice, propagandă cibernetică, dar serviciile noastre arată foarte clar de unde vin aceste atacuri, de aceea noi acţionăm numai defensiv, conştienţi că dacă nu acţionăm va fi şi mai rău”, a conchis preşedintele Bulgariei.
Sperăm în continuare la Schengen
„În contextul actual, menţinerea funcţionalităţii Spaţiului Schengen, unul dintre proiectele cele mai vizibile şi valoroase pentru comunitatea europeană, este în continuare foarte importantă. Interesul României pentru aderarea la spaţiul Schengen rămâne neschimbat şi ne vom continua demersurile pentru a contribui la întărirea frontierelor externe ale UE”, a spus, la Sofia, preşedintele Klaus Iohannis.
Se încarcă comentariile...
