Ciucă: România a devenit un model regional în ceea ce priveşte combaterea antisemitismului

0
Publicat:

Premierul României a subliniat că România a devenit nu doar un model regional în ceea ce priveşte combaterea antisemitismului, ci și al prezervării memoriei Holocaustului şi educaţiei privind Holocaustul.

Premierul Nicolae Ciucă FOTO gov.ro
Premierul Nicolae Ciucă FOTO gov.ro

Îmi revine astăzi deosebita plăcere de a vă ura bun-venit la sediul Guvernului României! Avem onoarea de a găzdui cea de-a patra reuniune a Grupului de Lucru al Comisiei Europene privind implementarea Strategiei Uniunii Europene pentru combaterea antisemitismului și protejarea vieții evreiești. Salut prezența în sală a reprezentanților Federației Comunităților Evreiești din România și îmi exprim, și cu această ocazie, prețuirea pentru contribuția substanțială a comunității evreiești la edificarea statului român modern, dar și pentru modul exemplar în care s-a integrat în societatea românească”, a afirmat Nicolae CIucă.

Găzduirea acestei reuniuni la București este expresia susținerii constante pe care România o acordă tuturor proiectelor europene dedicate combaterii antisemitismului. Am alcătuit, alături de Federația Comunităților Evreiești din România, un program complex, pe care l-am dorit a fi cât mai divers, cuprinzând atât dezbateri de fond, cât și elemente culturale. De altfel, după cum cunoașteți, în ultimii ani, România a devenit un model regional în ceea ce privește combaterea antisemitismului, prezervarea memoriei Holocaustului și educația privind Holocaustul. Asumarea, de către statul român, a trecutului său traumatic din perioada Holocaustului a început odată cu adoptarea, în 2004, a raportului final al Comisiei internaționale Elie Wiesel. Recomandările conținute în raport ne-au determinat să luăm măsuri imediate și ferme pentru implementarea lor. Drept urmare, în ultimii 20 ani, am fost martori la progrese importante realizate de România în materia comemorării Holocaustului și a educației privind Holocaustul”, a completat premierul României. 

„Voi aminti doar câteva exemple emblematice și recente: cu prilejul Reuniunii Plenare a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), care a avut loc la București în mai 2016, a fost adoptată, prin consens, definiția de lucru a antisemitismului, ce a fost ulterior adoptată în plan intern în 2017”, a amintit Ciucă.

Reprezentanți pentru teme menționate

La începutul anului 2021, Guvernul României a desemnat un reprezentant special pentru promovarea politicilor memoriei și combaterea antisemitismului și a xenofobiei. În mai 2021, Guvernul României a adoptat prima Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură și un Plan de Acțiune aferent. De asemenea, a fost desemnat un coordonator național și a fost constituit un comitet interministerial cu obiectivul de a monitoriza implementarea Strategiei. În lunile mai și decembrie 2022, am aprobat rapoarte foarte detaliate referitoare la implementarea Strategiei Naționale, Comitetul interministerial dovedindu-se esențial în dinamizarea eforturilor României de a combate ferm și fără echivoc antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură. Pe această cale, vreau să menționez că ceea ce a realizat în ultimul an echipa mea, condusă de doamna Solomon și de domnul Muraru - colegi de-ai dumneavoastră din grupul de lucru - este apreciabil, reprezentând proiecte și acțiuni care au pavat un drum serios și necesar pentru viitor. Aș dori ca, alături de doamna Solomon, să remarc și activitatea domnului Muraru”, a mai afirmat liderul de la Palatul Victoria.

În domeniul educațional, amintesc o inițiativă importantă – printr-o lege adoptată la finalul anului 2021, materia Istoria evreilor. Holocaustul a devenit obligatorie în învățământul liceal. Legea va fi implementată începând cu anul școlar 2023-2024, iar în prezent, programa este în stadiul final al aprobării. Totodată, am continuat să lucrăm pentru a deschide noul Muzeu Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, proiect coordonat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Este un alt obiectiv constant al nostru în direcția păstrării memoriei Holocaustului, fiind inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență. În acest sens, au fost alocate 15 milioane EURO pentru realizarea acestei investiții importante”, a amintit premierul.

La nivel european, România a fost unul dintre statele-membre UE care au susținut puternic adoptarea Strategiei UE privind combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești. Suntem parte a Grupului de Lucru al Comisiei Europene dedicat combaterii antisemitismului și am susținut constant adoptarea de Concluzii de către Consiliul Uniunii Europene pe această temă.

Angajamentul României, „serios, constant și fără compromis”

Vă asigur că angajamentul României pentru combaterea antisemitismului și păstrarea memoriei Holocaustului este unul deosebit de serios, constant, care nu suportă niciun compromis! Vom continua să susținem toate proiectele europene pe această linie, cu aceeași determinare și atașament, cu atât mai mult cu cât, după cum rezultă din sondaje recente, antisemitismul este în creștere în Europa și în întreaga lume. Comunitățile evreiești de pe continentul european resimt din plin aceste evoluții. Pandemia de COVID-19 a condus la o deteriorare a situației, iar membri ai comunităților evreiești au devenit ținte directe ale discursului instigator la ură, răspândit mai ales în mediul online, ale teoriilor conspiraționiste și ideologiilor radicale. Membrii acestei comunități se tem să poarte în public simboluri care i-ar putea identifica drept evrei, se tem să meargă la sinagogi și se tem chiar pentru siguranța lor. În același timp, răspunsurile statale și societale la această situație sunt de multe ori calificate ca fiind slabe sau ineficiente. Este de datoria noastră să recunoaștem că este nevoie de eforturi suplimentare pentru eradicarea acestui flagel”, a evidențiat premierul

Constatăm că, din păcate, aceste fenomene câștigă tot mai mult teren, iar faptul că rata de răspunsuri la sondajul recent al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a UE privind percepțiile membrilor comunității evreiești asupra antisemitismului în Europa este foarte mică, este un motiv în plus de îngrijorare. Acesta este contextul extrem de complicat în care ne regăsim astăzi. Agresiunea militară ilegală, ilegitimă și neprovocată a Federației Ruse împotriva Ucrainei ne-a arătat modele noi de distorsionare a Holocaustului, de revizionism istoric și dezinformare susținute de la nivel statal. Totodată, ne-a reamintit tuturor responsabilitatea ce ne revine, în calitate de reprezentanți ai statelor, de a intensifica eforturile noastre în acest plan pentru a preveni și combate eficient asemenea evoluții nefaste”, a mai afirmat Ciucă.

Din aceste considerente agenda reuniunii Grupului de lucru cuprinde o sesiune dedicată efectelor pe care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei le generează asupra memoriei Holocaustului. Suntem bucuroși să avem alături de noi reprezentanți ai comunității evreiești ucrainene și ai autorităților din Ucraina, acest stat greu încercat de război, și să putem afla astfel, în mod direct, care este situația reală. În egală măsură, doresc să salut călduros participarea unor membri ai comunității evreiești din Republica Moldova, precum și a reprezentanților executivului și să reconfirm, și pe această cale, că suntem alături de Republica Moldova în eforturile sale de a face față dificultăților cauzate de actualul context geopolitic. Acest eveniment este o ocazie pentru noi de a promova valorile care ne fac europeni, dar și de a acționa, în comun, pentru a sprijini statele terțe și mai ales statele din regiune în acest sens. Este lăudabilă și strategică inițiativa de a include Ucraina și Republica Moldova în cadrul lucrărilor acestui grup. Sper ca aceste state să aibă o prezență constantă la reuniunile dumneavoastră pentru că astfel vor fi mai pregătite să facă față provocărilor și să se inspire din experiența noastră. În definitiv, nu peste foarte mult timp, sperăm ca ele să fie parte a Uniunii Europene”, a mai arătat Ciucă.

Parteneriat în trei

Scopul acțiunilor noastre comune trebuie să fie acela de a proteja valorile și principiile pe care Europa se fundamentează – drepturile omului, democrație, egalitate, respectarea libertăților cetățenești. În acest context, promovarea respectării drepturilor omului are un rol crucial, deoarece permite societăților bazate pe democrație participativă să asigure platforme de exprimare și reprezentare incluzive. Drepturile omului sunt, pe de o parte, un obiectiv în sine, dar și o bază pentru dezbateri și schimburi de opinie. Ele sunt parte din valorile care fac ca societățile să prospere și una dintre premisele unei democrații consolidate”, a mai afirmat Nicolae Ciucă.

Dezvoltarea rezilienței societale la dezinformare, discurs instigator la ură, radicalizare, discriminare și antisemitism necesită o abordare plurivalentă și un parteneriat solid între trei actori principali: stat, societate civilă și mediul academic. Astfel, comemorarea Holocaustului, onorarea memoriei victimelor, dezvoltarea cercetării și a educației privind Holocaustul se pot face doar pe baza solidă a acestui parteneriat tripartit. În acest sens, vom continua să sprijinim organizarea de evenimente, precum cel de astăzi – le considerăm o platformă de schimb de bune-practici, dar și o formă de promovare a modului nostru de viață european și a felului în care ne protejăm cetățenii și valorile”, a conchis Nicolae Ciucă.

Politică



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite