Ce s-a schimbat în discursul Angelei Merkel de la vizita oficială a lui Klaus Iohannis la cea a lui Dacian Cioloş. Analiza specialiştilor

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi premierul, Dacian Cioloş. FOTO AP

Tema spinoasă a aderării României la spaţiul Schengen a fost un subiect important al discuţiilor purtate, joi, de cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi premierul României, Dacian Cioloş. La fel ca la întrevederea cu preşedintele Klaus Iohannis, din februarie 2015, cancelarul german a invocat faptul că e necesar un MCV pozitiv pentru anul recent încheiat şi că lupta împotriva corupţiei trebuie continuată.

Timp de o oră şi jumătate, Angela Merkel şi Klaus Iohannis au vorbit despre mai multe teme de interes pentru ambele state:  perspectivele aderării României la spaţiul Schengen, despre lupta anticorupţie din ţara noastră, criza refugiaţilor sau schimburile economice. „Adevărul“ a consultat mai mulţi specialişti în comunicare politică pentru a analiza nuanţele discursurilor lui Merkel din februarie 2015 şi cel de joi, cu scopul prezentării poziţionării Germaniei în ceea ce priveşte aderarea României la spaţiul Schengen.

„Ultimele rapoarte MCV au fost mai pozitive, reformele vor fi transpuse în mod consecvent. Nu pot să afirm nimic, dar înţeleg că România trebuie să primească un răspuns care să arate că mergem înainte”, afirma Angela Merkel, în februrie, în timpul declaraţiei comune de presă, pe care o susţinuse alături de preşedintele Klaus Iohannis.  De la acel moment a trecut aproape un an,  timp în care în care în fruntea Guvernului a venit un nou pemier, Dacian Cioloş. Acesta, fost comisar european, a realizat prima sa vizită oficială importantă, la Berlin, la fel ca şi preşedintele Iohannis. Printre temele abordate a figurat şi aderarea României la spaţiul Schengen.  

Fiind întrebată despre funcţionarea spaţiului Schengen, şi primirea României în acesta, Merkel a ales să dea un răspuns prin care să amâne pronunţarea unui „verdict“, preferând să invoce faptul că MCV-ul va fi cel care va arăta dacă România a progresat sau nu.

„Cred că proiectul Schengen este de actualitate şi că există motive întemeiate să păstrăm libertatea de mişcare în spaţiul Schengen. Intenţia noastră este să rezolvăm problema migraţiei ilegale. Controlale temporare de la graniţele Schengen sunt o decizie temporară. Cred că Schengen este un lucru foarte apreciat de cetăţenii europeni, dar este şi un instrument foarte bun pentru creşterea economică în UE. Este corect că România a făcut foarte multe eforturi în apărarea graniţelor, aşteptăm însă următorul raport MCV. Aşteptăm să vedem că în acest raport se găsesc toate eforturile României privind corupţia“, a afirmat cancelarul german.

Contextul internaţional modifică discursul

Ce spun specialiştii? „Discursul cancelarului german este complet schimbat, dar nu neapărat raportat la România, cât la întreg contextul european. Pentru Germania, spaţiul Schengen este foarte important din punct de vedere economic şi în ciuda situaţiei generate de valul de migranţi şi a declaraţiilor politice, Germania se va strădui să păstreze cât mai multe din facilităţile pe care acest acord le oferă zonei de transport a mărfurilor, cel puţin“, spune consultantul politic Răzvan Prişcă, blogger „Adevărul“.

O interpretare similară este de şi de consultantul în comunicare politică, Adi Zăbavă. „Diferenţa de nuanţă nu este legată de România, ci de ce s-a înâmplat în Europa din februarie până în prezent. Ceea ce întâmplă cu Schengen acum nu mai are legătură cu noi, dar ne afectează poziţia noastră. Nu ştim dacă fără criza imigranţilor am fi intrat în Schengen şi nu vom şti niciodată, dar în momentul de faţă avem pe agenda UE problem mai importante decât aceasta a aderării“, spune bloggerul „Adevărul“.  

Prişcă aduce în discuţie o serie de plusuri ale României, datorate schimbării la nivelul Guvernului. „Având interlocutori un preşedinte de etnie germană şi un premier fost comisar european, dialogul în general este unul mult mai fluid şi mai responsabil şi asta creşte şansele de concretizare în actiuni concrete. Problema cea mai mare a politicienilor români care au trecut pe la Berlin este credibilitatea şi imaturitatea în temele pe care le abordează. De aici porneşte schimbarea de atitudine a cancelarului, de la creditul pe care îl acorda lui Klaus Iohannis şi lui Dacian Ciolos.

Totuşi, acelaşi consultant politic e sceptic în ceea ce priveşte raportul MCV care cel mai probabil va aminti de încercările de implicare ale politicienilor acţiunile Justiţiei. „În opinia mea, lucrurile nu se vor schimba semnificativ, indiferent de raportul MCV, raport care ar trebui să fie unul echilibrat, cu observaţii asupra încercarilor repetate ale Parlamentului de a se amesteca în problemele Justiţei, dar şi să releve aspecte pozitive, obiective care s-au înregistrat anul trecut şi au întarit statul de drept: inculparea lui Victor Ponta, trimiterea în judecată a mai multor demnitari importanţi sau obţinerea unor condamnări definitive care vizează persoane apropiate puterii“, mai susţine Prişcă.

Şi Adi Zăbavă consideră că intrarea în Schengen pare în acest moment, al crizei imigraţiei şi al rediscutării eficacităţii Frontex, o misiune imposibilă. „Părerea mea este că fără să se ajungă la o concluzie clară asupra spaţiului Schengen, nu se pune problema intrării României. Cred că până atunci spaţiul Schengen este într-un repaos, într-un concediu tehnic“, conchide consultantu în comunicare politică.

Beneficiile aderării la spaţiul Schengen

În spaţiul Schengen se circulă liber. Verificările obişnuite de la frontierele interne ale celor 26 de ţări membre au fost eliminate şi a fost creată o singură graniţă externă. Tranzitarea se poate face prin orice loc, la orice oră. În plus, spaţiul Schengen le oferă cetăţenilor din statele membre libertatea şi prioritatea de a obţine un loc de muncă în raport cu statele terţe. Cele mai mari avantaje sunt pentru transportatorii auto, care nu trebuie să-şi mai piardă vremea cu tot felul de controale.

La frontierele externe, există controale cu reguli clare în materie de vize, migraţiune, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperare poliţienească, judiciară sau vamală.