CCR interpretează sintagma "aceeaşi funcţie" ca referindu-se la orice funcţie. Diaconu rămâne europarlamentar: „interpretarea nu se aplică retroactiv“

Mircea Diaconu

Judecătorii Curţii Constituţionale (CCR) au stabilit că sintagma „aceeaşi funcţie“ din articolul 25 din Legea ANI, folosită când o persoană este găsită în incompatibilitate sau în conflict de interese, se referă la toate funcţiile alese, nu doar la cea pe care a ocupat-o. Însă nu se aplică retroactiv.Gheorghe Iancu, profesor în drept constituţional, a afirmat că decizia CCR se va aplica tuturor incompatibililor, în speţă şi lui Mircea Diaconu.

UPDATE:

Interpretarea dată sintagmei "aceeaşi funcţie" nu se aplică retroactiv

Judecători din cadrul Curţii Constituţionale (CC) au declarat vineri că interpretarea dată sintagmei "aceeaşi funcţie", care apare în articolul 25 alineatul (2) din Legea ANI, nu se aplică retroactiv, ea producând efecte abia după publicarea în Monitorul Oficial.

"Articolul 25 alineatul (2) rămâne în vigoare aşa cum este. Interpretarea dată de Curtea Constituţională produce efecte abia după publicarea în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă cel târziu 20-21 iulie", a precizat unul dintre judecătorii Curţii.

Sursele citate au adăugat că această interpretare a legii vizează dosarele aflate în curs de judecare, nu şi cele în care s-a dat deja o sentinţă definitivă.

Astfel, menţionează judecătorii Curţii Consituţionale, o persoană care a fost declarată incompatibilă de instanţă, dar a candidat şi a obţinut o funcţie eligibilă, va rămâne în acea poziţie.

Pe de altă parte, profesorul de drept constituţional Gheorghe Iancu susţine că decizia Curţii se aplică şi în cazul lui Mircea Diaconu.

„Există un mare pericol să-şi piardă mandatul. Acum un an era cazul lui Akos Mora, senator PNL, găsit incompatibil, şi încă de atunci Parlamentul trebuia să facă ceva. Parlamentul nu a făcut nimic şi CCR a lut ea frâiele ca să rezolve problema. Soluţia este valabilă pentru toţi incompatibilii“, a afirmat profesorul Iancu. 

Specialistul mai spune că, deşi este europarlamentar, Mircea Diaconu a fost ales în urma unui scrutin naţional reglementat de o lege naţională. 

„Diaconu este ales în ţară şi, prin urmare, i se aplică legea românească. O directivă a UE spune că toată procedura electorală este reglementată de legea naţională, iar validarea este reglementată de regulile europene. ANI va sesiza autorităţile şi instanţele dacă Diacdonu nu-şi va da demisia“, a mai precizat profesorul Gheorghe Iancu.

Care este procedura

Codul de procedură Civilă reglementează astfel de situaţii, ca cea în care se află Mircea Diaconu. Conform art. 509, „revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă“: (...) al. 11 - „după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii.“

Cu alte cuvinte, ANI poate cere în instanţă revizuirea hotărârii prin care Mircea Diaconu a primit permisiunea de a candida la alegerile europarlamentare.

Ce susţine CCR 

Interdicţia de a ocupa o funcţie eligibilă pe o perioadă de trei ani se adresează tuturor persoanelor care au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere şi de interese.

Potrivit textului de lege menţionat: „persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioada de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează, potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate".

CCR a luat în discuţie această excepţie de neconstituţionalitate la cererea deputatului PNL Steluţa Cătăniciu, care a ridicat această problemă în dosarul cu ANI privind un conflict de interese.

Cazul Mircea Diaconu

Decizia CCR aruncă o nouă lumină asupra meciului dintre Mircea Diaconu şi Agenţia Naţională de Integritate. 

Luna trecută, ANI a contestat la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) calitatea de membru în Parlamentul European a lui Mircea Diaconu, sesizând şi legislativul european că fostul senator a fost în incompatibilitate. 

ANI l-a reclamat pe Diaconu, alături de Autoritatea Electorală Permanentă şi Biroul Electoral Central, după ce fostul senator, declarat incompatibil printr-o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), a candidat la alegerile europarlamentare, câştigând un mandat.

Totodată, ANI a trimis şi o sesizare la Parlamentul European, pentru Comisia de validare a candidaturilor, în care atrage atenţia asupra incompatibilităţii stabilite de instanţa supremă.

Pe 19 iunie 2012, Curtea Supremă a emis decizie definitivă şi irevocabilă în sensul menţinerii ca legal şi temeinic a raportului de evaluare prin care ANI a constatat starea de incompatibilitate a fostului senator Mircea Diaconu.

Raportat la acest fapt, Curtea Constituţională a opinat, prin decizia nr. 972/2012, faptul că „votul negativ cu privire la starea de incompatibilitate constatată irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, Senatul a actionat ultra vires, arogându-şi competenţe care aparţin puterii judecătoreşti” şi a constatat „existenţa unui conflict juridic de natura constituţională între autoritatea judecătorească şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, de natură a împiedica puterea judecătorească să îşi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost investită”.

Astfel, Mircea Diaconu era decăzut din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani, respectiv cea de membru al Parlamentului European.

Citeşte şi:

ANI mai pune o piedică în calea lui Mircea Diaconu

Pentru a-şi păstra mandatul de eurodeputat, Mircea Diaconu trebuie să mai treacă peste încă un proces intentat de Agenţia Naţională de Integritate