Campanie fără locomotive electorale: Oferta partidelor nu va mai fi personalizată

Partidele politice intră, de vineri, în campanie electorală iar competiţia de anul acesta este marcată de o premieră. Nu vor exista confruntări directe între lideri politici care să joace rol de locomotivă. Până anul acesta, oferta fiecărui partid era personalizată. Între 1990 şi 2004, alegerile parlamentare se suprapuneau cu cele prezidenţiale.

Confruntările televizate ale candidaţilor pentru postul de preşedinte deveneau principalele evenimente din campanie. 2008 a fost primul an în care scrutinul legislativ nu s-a suprapus cu cel prezidenţial. Partidele au defilat, în campanie, cu candidaţii la postul de premier. Theodor Stolojan (PDL), Mircea Geoană (PSD) şi Călin Popescu Tăriceanu (PNL) s-au duelat la televizor, prezentând publicului oferta partidelor la nivel naţional. De ce nu se prefigurează o astfel de confruntare anul acesta? USL a anunţat că îl sprijină pe Victor Ponta pentru un nou mandat de premier, dar ARD nu şi-a desemnat un pretendent pentru acest post.

„Nu are rost să vindem blana ursului din pădure", a fost explicaţia oferită de liderul PDL, Vasile Blaga. Democrat-liberalul Adriean Videanu l-a provocat pe Victor Ponta la o dispută televizată pe teme economice. Ponta a pus, însă, o condiţie greu de îndeplinit: Videanu să fie desemnat, oficial, candidatul ARD la postul de premier. În absenţa unei astfel de decizii, confruntările politice se mută în colegii. Şi la acest capitol, duelurile autentice sunt rare. Disputa din Gorj, dintre premierul Victor Ponta şi liderul PPDD, Dan Diaconescu, este una dintre excepţiile care confirmă regula. Lideri precum Crin Antonescu (PNL) sau Vasile Blaga (PDL) şi-au asigurat colegii confortabile în Teleorman, respectiv Timiş.

CALCULELE PARTIDELOR

Ei candidează în zone dominate de primarii propriilor formaţiuni, iar adversarii politici nu le-au desemnat contracandidaţi periculoşi. Chiar dacă politicienii sunt preocupaţi să îşi asigure realegerea în viitorul Legislativ, bătălia electorală nu are doar mize individuale. Ţinta principală este preluarea postului de prim-ministru, după alegeri. USL încearcă să obţină peste 50% din voturi, pentru a-l obligă pe preşedintele Traian Băsescu să desemneze un candidat la postul de premier din rândurile acestei alianţe. USL este în grafic, având 57% în sondajul IMAS realizat în luna octombrie pentru „Adevărul".

De cealaltă parte a baricadei, ARD speră, încă, să încurce calculele USL. Alianţa construită în jurul PDL, cotată cu 16%, îşi propune să îşi maximizeze scorul astfel încât să poată forma o majoritate parlamentară cu PPDD, UDMR şi eventualii dezertori din USL. Pentru a-şi îndeplini obiectivele, partidele nu fac economie de promisiuni electorale.

Premierul Victor Ponta a anunţat, ieri, că pensiile vor fi majorate începând cu anul viitor, cel mai probabil cu cel puţin 5%. Programul de guvernare lansat de USL prevede cote diferenţiate în funcţie de venit - de 8%, 12% şi 16%.USL promite că va reduce treptat, în următorii 4 ani, CAS-ul cu cinci puncte procentuale, concomitent cu creşterea progresivă, până în anul 2016, a salariului minim pe economie până la 1.200 lei.

ARD promite că va micşora cota unică de la 16% la 12%, va creşte salariul minim la 850 de lei în 2013 şi la 1.000 de lei în 2015 şi va reduce CAS cu 5%.

PLANURILE PPDD

PPDD are 14,9% în ultimul sondaj IMAS, iar fondatorul formaţiunii, Dan Diaconescu, speră să arbitreze formarea viitorului Guvern. Experienţa ultimelor alegeri arată că partidele care nu au structuri în teritoriu obţin rezultate mai slabe în alegeri, comparativ cu sondajele.

Regulile campaniei electorale

Candidaţii nu vor mai putea oferi alegătorilor alimente, băuturi sau produse din tutun, ci doar mărfuri nealimentare în valoare de până la 10 lei. De asemenea, în cuantumul aceleaşi sume se pot oferi obiecte de propagandă electorală, precum calendare, pixuri, brichete, DVD-uri, tricouri, pungi, mănuşi inscripţionate cu însemne electorale, conform unei ordonanţe de urgenţă adoptate în această săptămână.

Accesul candidaţilor la posturile publice de televiziune şi radio este gratuit, iar repartizarea timpilor de antenă se face potrivit Legii electorale.

Campania electorală la posturile de radio şi de televiziune, publice şi private, inclusiv de televiziune prin cablu, începe pe 9 noiembrie, ora 00.00, şi se încheie în ziua de 8 decembrie, ora 7.00.

Conform Legii 35/2008, candidaţii, partidele politice, cât şi cetăţenii cu drept de vot au dreptul ca în campania electorală să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, a presei scrise, a mijloacelor electronice şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

Potrivit Legii electorale, cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă. În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de închiderea votării. Introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale constituie, de asemenea, contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei.

Legea prevede că promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la şase luni la cinci ani.