Calamitati fara frontiere

Vremea a luat-o razna. Pe tot globul apar fenomene climatice care nu se incadreaza deloc in categoria "timpului probabil" de la Meteo. In Barcelona a cazut grindina in asa hal incat orasul, acoperit

Vremea a luat-o razna. Pe tot globul apar fenomene climatice care nu se incadreaza deloc in categoria "timpului probabil" de la Meteo. In Barcelona a cazut grindina in asa hal incat orasul, acoperit cu o jumatate de metru de gheata, parca a calatorit in timp, trezindu-se in plina iarna. In Cehia, raul Vltava a produs cele mai grave inundatii din ultima suta de ani, iar autoritatile au fost nevoite sa evacueze 20.000 de praghezi. Inundatii catastrofale sunt si in Austria, Italia sau Franta. In Coreea de Sud sunt masive alunecari de teren, iar litoralul rusesc al Marii Negre a fost lovit de tornade. In schimb, in alte parti, lumea sufera din cauza lipsei de apa, dar si aici recordurile meteorologice cad unul dupa altul. Astfel, Australia este afectata de cea mai grava seceta din ultima suta de ani, India, cu o seceta "de ultimi15 ani", stand ceva mai bine. In acest tablou, Romania nu face deloc o nota discordanta. La noi, sezoanele cu inundatii erau primavara, cand se topeau zapezile, si toamna, cand ploua mai mult. Anul acesta, dupa cateva luni de seceta groaznica, ne-am pomenit cu viituri si torente in plina vara. Acum, dupa cateva saptamani cu stiri de acest tip, televiziunile prezinta localitatile inundate intre violul zilei si rubrica "Meteo". De exemplu, inundatia acestui sfarsit de saptamana s-a produs la Barlad, unde apa a intrat pana si in arestul politiei. In plus, ca si cum toate acestea nu erau de ajuns, lumea din Facaieni a avut parte de o tornada adevarata, ca-n MidWest-ul american, care s-a soldat cu morti si raniti. Inundatii, viituri, torente de namol, secete severe, ploi diluviene, toate acestea sunt trecute de meteorologi in categoria fenomenelor periculoase. Dar periculos cu adevarat nu e un astfel de fenomen in sine, caci inundatii sau secete sunt si o sa mai fie, ci cresterea ingrijoratoare a frecventei acestor fenomene periculoase. Aici, deja nu mai e vorba de observatiile unor batranei, de genul "nu erau asa calduri pe vremea noastra", ci de statisticile precise ale oamenilor de stiinta. Iar specialistii explica aceste lucruri simplu: cei sase miliarde de membri ai speciei homo sapiens, adica o particica infima a biosferei, au reusit sa perturbe atmosfera. Atmosfera tinde sa revina mereu in starea de echilibru, dar "reglajele" dintre diversele regiuni sunt tot mai bruste si mai dure, efectele colaterale fiind excesele climatice. Aceasta performanta se explica in special prin poluare, mai ales cu monoxid si bioxid de carbon, care provoaca deja celebrul efect de sera. Pe scurt, cresterea concentratiei respectivelor gaze in atmosfera a actionat ca o patura asezata peste Terra. Datorita acestui strat izolator, globul pamantesc radiaza mai putina caldura in spatiu si planeta incepe sa se incalzeasca precum o rosie intr-un solar. Din acest motiv, ghetarii incep sa se topeasca, nivelul Oceanului Planetar creste si El Nino, curentul de apa calda din Pacific, ii va lua locul lui La Nina, curentul de apa rece, mai devreme decat trebuia. Acum cativa ani, dupa nenumarate semnale de alarma trase de savanti, oamenii politici au incercat sa rezolve problema. Zeci de state au semnat acordul de la Kyoto prin care se obligau sa-si reduca, cu cateva procente, emisiile de oxizi de carbon pana in 2012. Dar Statele Unite, cel mai mare poluator al lumii, n-au semnat acordul, invocand necesitatea studierii "profunde" a fenomenului si toata problema a ramas in aer, la propriu si la figurat. In realitate, pentru americani, respectarea acordului echivala cu o incetinire a cresterii economice, caci echipamentele si filtrele antipoluante cu care trebuie dotate fabricile sunt extrem de scumpe. De altfel, ani de zile, in privinta poluarii, Occidentul a dus o politica simpla. Tarile bogate si-au facut curat acasa, introducand norme severe in domeniu si si-au mutat industriile poluante in tarile sarace. Nu intamplator una din putinele industrii din Romania, unde au venit investitori straini, este cea a cimentului. Dar Romania sta "bine" la capitolul combaterii poluarii. Noi ne-am inchis jumatate din industrie, asa ca, desi normele nu se respecta deloc, nivelul poluarii s-a redus. Din acest motiv, tara noastra si-a permis sa vanda o parte din cota sa de aer curat unora mai bogati. Probabil, cu vremea si cu deteriorarea continua a climei, aceasta marfa de export va deveni din ce in ce mai pretioasa. Aceasta politica de export a poluarii a dus la rezultate uluitoare. Deasupra Asiei, adica a continentului unde au aparut tigrii industriali de genul Coreei de Sud si Taiwanului, s-a descoperit un nor maroniu de particule poluante de 10 milioane de mile patrate si gros de trei kilometri. Acum, toata lumea e in alerta, caci fumul, inundatiile si ploile acide nu se opresc la granite...