Bloomberg: JD Vance trebuie să își ceară iertare pentru comentariile sale asupra democrației: „Datorează scuze României”
0Un cunoscut editorialist de la Bloomberg afirmă că vicepreşedintele american JD Vance îi datorează României scuze pentru comentariile sale acide la adresa democraţiei şi că, în loc să critice, SUA ar trebui să-şi sprijine aliaţii să traverseze cu bine criza politică.
În februarie, la Conferința de Securitate de la München, vipreşedintele american JD Vance a lansat o serie de acuzaţii privind politica europeană, printre ţările menţionate în mod negativ numărându-se şi România, pentru decizia CCR de a anula rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, câștigat de Călin Georgescu. Potrivit acestuia, anularea scrutinului electoral a demonstrat fragilitatea democrației românești și vulnerabilitatea față de influențele externe.
Într-un articol din Bloomberg, editorialistul Marc Champion, fost şef al biroului din Istanbul pentru Wall Street Journal şi jurnalist cu experienţă, care acoperă Europa, Rusia și Orientul Mijlociu, susţine că, în ciuda faptului că unele dintre afirmațiile sale aveau un sâmbure de adevăr, JD Vance ar trebui să își ceară scuze, având în vedere complexitatea situației.
Dacă vicepreşedintele american ar fi cercetat mai amănunțit circumstanțele din România, ar fi înțeles că nu doar procesul electoral era în pericol, ci și stabilitatea instituțiilor esențiale ale statului, mai spune jurnalistul.
„JD Vance datorează scuze României. Dacă și-ar fi bătut capul cu dovezile, ar fi văzut instituții atacate și care au nevoie de sprijinul SUA”, scrie acesta.
În discursul său de la München, JD Vance a argumentat că documentele furnizate de serviciile de informații şi folosite pentru anularea alegerilor din noiembrie nu au fost concludente şi a afirmat că o democrație autentică nu ar trebui să permită ca un vot să fie anulat pe baza unor dovezi insuficiente.
Chiar dacă afirmaţiile sale conţin un miez de adevăr, consideră editorialistul, ele sunt superficiale, pentru că nu a avut în vedere complexitatea situației politice din România.
În acest context, Marc Champion face o trecere în revistă a celor mai importante evenimente care au dus la o astfel de decizie, amintind că, în urma scrutinului din noiembrie 2024, autoritățile române au descoperit o serie de manevre de manipulare a votului, în mare parte orchestrate prin platformele de social media.
„Nu există nicio îndoială că mulți alegători români au dorit să voteze un independent - orice outsider - pentru a putea protesta împotriva unei clase politice pe care o considerau coruptă. Dintr-un total de 14 candidați, Călin Georgescu s-a numărat printre cei care se încadrau în această categorie, dar astăzi avem mult mai multe informații despre ceea ce l-a determinat pe el, mai degrabă decât pe alții, să obțină 23% din voturi în ziua alegerilor, pornind de la sondaje de opinie de aproximativ 1% cu doar o lună înainte”, notează editorialistul.
El îl citează pe în acest sens pe Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, care a explicat faptul că autoritățile române, cu resurse limitate, cu computere vechi din 2006, nu au fost pregătite să facă față propagandei online care a influențat masiv opinia publică. Practic, România a fost angajată într-un război pentru care nu avea armele necesare, „ca și cum ai folosi o linguriță împotriva unui tsunami”.
Platforme precum TikTok au fost folosite pentru a difuza conținut pro-Georgescu, care a fost acuzat apoi acuzat de legături cu Rusia și de promovarea unui discurs extremist.
Analizând evoluția campaniei sale, se poate observa cum un număr semnificativ de conturi și influenceri au fost coordonate pentru a distribui masiv mesajele pro-Georgescu și pentru a influența rezultatele alegerilor. Aceste conturi au fost în mare parte administrate de o rețea transnațională, condusă de compania britanică AdNow, care a creat un flux constant de conținut viral. Astfel, TikTok a ajuns să joace un rol semnificativ în amplificarea acestui tip de conținut, o practică ce a fost descrisă ca fiind „astroturfing”, o formă de manipulare politică prin distribuirea artificială a mesajelor.
În această atmosferă tensionată, după anularea alegerilor, candidatura lui Călin Georgescu pentru noile alegeri prezidenţiale din mai 2025 a fost respinsă, el fiind cercetat pentru mai multe infracţiuni, printre care declaraţii false privind banii pentru finanțarea campaniei sale electorale și implicarea într-o organizație pro-fascistă. Într-o serie de interviuri și declarații publice, Georgescu a promovat idei extremiste, lăudându-i pe liderii fascişti din istoria României și făcând referiri la teorii conspiraționiste care puneau în pericol ordinea democratică din țară, mai notează editorialistul.
Deşi autoritățile române au avut un motiv solid să anuleze votul din noiembrie 2024, JD Vance a continuat să susțină că instanțele române ar fi acționat pentru a menţine actuala conducere din România, în loc să apere principiile fundamentale ale democrației, fără să ia în considerare contextul de manipulare externă și influențele care au afectat procesul electoral din România.
România se află într-o perioadă dificilă, confruntându-se cu provocări majore legate de manipularea electorală și influențele externe, în special din partea Rusiei, astfel că, în loc să critice instituțiile românești, JD Vance și administrația SUA ar trebui să își ofere sprijinul pentru consolidarea democrației și a instituțiilor fundamentale ale României, este concluzia editorialului semnat de Marc Champion.
Se încarcă comentariile...
