Băsescu: Toate obiectivele României la summit au fost atinse. S-a decis prezenţa NATO pe teritoriul României şi vom avea o structură de comandament NATO
0Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, vineri, la finalul summitului NATO din Ţara Galilor, că prin adoptarea documentului „Readiness Action Plan“ s-a decis creşterea prezenţei militare NATO în România, iar datorită infrastructurii, în ţara noastră va exista şi un comandament NATO.
Principalele declaraţii ale şefului statului:
A fost un summit extrem de important, care a prefigurat noile misiuni după cele din Afganistan. Evenimentele din ultimele luni au creat condiţii pentru ca NATO să se manifeste ca o organizaţie care îşi exercită misiunea fundamentală de a apăra proprii membri. Foarte mulţi au speculat pe disputele între Europe şi SUA, au pus sub semnul întrebării legătura transatlantică. Iată că s-a demonstrat că nu există şefi de stat sau de guvern care să nu fi înţeles misiunea fundamentală a NATO: de a-şi apăra proprii membri.
Este un summit al solidarităţii, care a revitalizat organizaţia. Mai este un mesaj dincolo de mesajul de solidaritate şi «gata de acţiune» şi anume acela că libertatea nu este gratis şi asta trebuie să înţeleagă toţi demagogii din ţară. În ceea ce ne priveşte, am avut un set de obiective şi o spun fără nicio reţinere că toate au fost atinse. A fost o muncă interinstituţională relativ îndelungată, care a fost lansată odată cu hotărârea CSAT de anul trecut, prin care România cerea NATO realizarea planurilor de contingenţă pentru România. Din acel moment s-a început o muncă în care a fost implicat ministerul Apărării, de Interne, Preşedinţie, structurile de informaţii şi alte instituţii, iar obiectivele au fost dezvoltate pe măsura evoluţiilor din Ucraina, depăşind cu mult obiectivele finale şi cel iniţial, acela de a se realiza planurile de contingenţă. Ulterior, odată cu evoluţiile regionale, am adăugat şi alte obiective. Toate obiectivele au fost atinse.
Aş vrea să mulţumesc ambasadorului Stoian (n.r. Stealian Stoian), ambasadorul nostru la NATO, care a fost omul de negociere în NATO. Acest summit a adoptat 20 de documente, din care 5 publice şi 15 documente secrete. Declaraţia summitului acoperă generic, aş spune eliptic, toate cele 15 documente care rămân secrete.
Structurile militare trebuie să pună în aplicare deciziile politice luate, dar asta necesită timp. Cele 5 documente publice sunt: comunicatul summitului, declaraţia privind declaraţia transatlantică, care arată angajamentul SUA pentru Europa şi a Europeicu SUA. Această declaratie stabileşte şi obligaţia statelor de a reveni la finanţarea cheltuielilor de apărare cu 2% din buget şi 20% din acest buget pentru echipament.
Al treilea document este declaraţia comună Ucraina-NATO, al patrulea priveşte Afganistanul şi al cincilea document este declaraţia care priveşte forţele armate. Toate sunt publice deja. Nu vreau să facem o conferinţă de presă foarte lungă, de aceea îmi voi axa declaraţia pe obiectivele pe care le-am avut şi pe modul în care se regăsesc în cele 20 de documente ale summitului. Despre cele nepublice, voi vorbi atât cât se poate vorbi.
Intenţionez ca săptămâna viitoare să deschidem dezbateri pentru înţelegerea corectă a declaraţiei summitului. Sper ca mâine, în această noapte sau duminică, să avem pe site-ul Preşedinţiei declaraţia tradusă de ministerul de Externe.
Obiectivele noastre: Adoptarea planului de acţiune. Este vorba de „Readiness Action Plan“, în termenii NATO. Prin acest document s-a decis prezenţa NATO pe teritoriul statelor de la graniţa de Est, inclusiv pe teritoriul României. Foarte mulţi au vorbit de noi baze militare. România are două baze româno-americane: Kogălniceanu şi Deveselu. Planul de acţiune măreşte prezenţa militară, alternativă şi continuă. Eu vorbesc de România aici.
Vom avea o structură de comandament NATO. În documentele care nu sunt destinate publicităţii, România figurează ca fiind ţara care a oferit facilităţi pentru un comandament NATO de dimensiuni acceptabile. Avem toată infrastructura gata. România a făcut oferta pentru a pune la dispoziţie infrastructura. Noi ştim că va fi. Cu SUA, în plan bilateral. Este oferta directă făcută de Obama, crearea unui centru de exerciţii şi antrenament la Marea Neagră, împreună cu flota României şi a Bulgariei.
Acest centru va fi alimentat cu nave din flota militară a SUA. Chiar azi a intrat un distrugător american la Constanţa. Extrem de important este că Marea Neagră este evidenţiată în documentele NATO cu o dimensiune importantă a securităţii, ca urmare a evenimentelor din Ucraina. Deci Marea Neagră este recunoscută ca având o importanţă deosebită pentru securitatea euroatlantică.
Este cea mai cuprinzătoare afirmaţie legată de Marea Neagră. În susţinere, noi am argumentat cu arcul de conflicte îngheţate: Nagorno, Karabakh, Ossetia, Abhazia, Transnistria şi acum Ucraina. Argumentul nostru a fost că aceste conflicte îngeţate pot fi activate pe rând sau toate odată, ceea ce ar crea un mediu profund de instabilitate în jurul Mării Negre şi care ar afecta securitatea statelor membre NATO. În declaraţie veţi găsi informaţii că programul de amplasare a elementelor scutului antirachetă se desfăşoară normal şi că, în 2015, baza de la Deveselu va deveni funcţională.
Despre siguranţa cibernetică
S-a pus un accent şi în declaraţie şi în documentele nepublice pe siguranţa cibernetică. România a făcut oferta să fie naţiune cadru pentru un fond mutual din care să se alimenteze programe, proiecte pentru siguranţa cibernetică a Ucrainei. Sunt patru programe la nivel NATO din care unul îl preia România. Acestea au fost obiectivele, pe acestea le-am atins.
Am trecut ca preşedinte şi prin criză, cu costurile care au fost şi pentru populaţie şi pentru mine. Acum avem în preajmă o criză de securitate, dar am reuşit să punem România în zona de siguranţă. Declaraţia summitului va fi una care va face pe oricine să se întrebe dacă îi place să aibă întâlnire cu NATO prin flancul de Est al organizaţiei.
Există şi un lucru care nu o sa îi placa premierului, angajamentul aliaţilor de a se ajunge la 2% din PIB, ne place sau nu ne place, libertatea nu e gratis.
România s-a angajat să participe la operaţiunea Resolute Suport pentru Afganistan cu 220 militari, 200 instructori şi 20 poliţie militară. Am primit solicitari să preluăm şi paza a două aeroporturi, Kandahar si Kabul, încă nu avem o hotărâre CSAT. Discutăm acasă şi vedem dacă ne putem asuma preluarea pazei pentru un aeroport. Ar însemna dislocarea a circa 400 militari.
Atât timp cât probabil mii de militari ai NATO se vor roti pe teritoriul României pentru a-i garanta securitatea, România poate avea o abordare pozitivă măcar faţă de unul din cele două aeroporturi, vom vedea şi care sunt costurile.
Intrebări din pareta jurnaliştilor
Ce ne puteţi spune despre planul de contingenţă? S-a discutat actul fondator NATO-Rusia?
Actul fondator nu impiedică acum alianţa să îşi ia deciziile pe care le-a luat. Dacă s-ar fi ţinut cont de actul fondator, multe decizii nu s-ar fi luat. Actul fondator e atât timp cât ambele părţi îl respectă. Din păcate, unul din parteneri, Rusia, a încălcat grav legislaţia internaţională, chiar principiile actului fondator NATO - Rusia. În această situaţie, nimeni nu ne poate obliga, deşi am dori să avem condiţii să respectăm în continuare actul fondator. Planul de contingenţă sau planificarea apărării, în declaraţie, a fost aprobat înaintea începerii summitului şi imaginează diverse scenarii în care interesele României ar putea fi afectate, de pe mare, aer, cer, variantele în care NATO ar trebui să răspundă la un atac împotriva României şi Bulgariei. Planificarea apărării s-a terminat înainte de începerea summitului.
Este suficient angajamentul NATO faţă de Ucraina?
NATO nu s-a angajat la niciun sprijin militar pentru Ucraina, ci pentru statele membre din flancul estic. Sunt patru fund-trust-uri pentru Ucraina, dar nu înseamnă intervenţie militară. Cred că pentru destabilizarea unor state membre NATO, măsurile luate azi sunt destul de solide, în ce priveşte Ucraina elementul de descurajare îl reprezintă sancţiunile. Să sperăm că luni, la Bruxelles şi UE va face pasul următor, o nouă fază din pachetul trei de sancţiuni, la adâncirea lor. Eu unul nu sunt încrezător în armistiţiul semnat azi, dimpotrivă nu văd o evoluţie favorabilă pentru integritatea teritorială a Kievului, dând de-o parte Crimeea, mă tem că o să plece şi bucatele din sud într-o Transnistrie mult mai mare a Ucrainei
Preşedintele Poroshenko a spus că anumiti aliaţi au promis ajutor în elemente letale pentru Ucraina. S-a angajat România în acest sens?
Astfel de discuţii au fost bilaterale, şi dacă s-ar fi angajat România, nu v-aş fi spus, dar nu s-a angajat, staţi liniştit.
Despre Republica Moldova
Am sărit din notiţe. Era unul din obiectivele majore ale României. Aici a fost o bătălie a noastră: să introducem Republica Moldova în 2 programe: unul se referă la platforma de interoperabilitate a armatei Republicii Moldova cu armatele NATO. Alt program priveşte construirea capabilităţii de apărare a Republicii Moldova. Sunt nişte facilităţi pe care Ucraina nu le-a primit. A fost bătălia noastră pentru Moldova şi Georgia.
Cât va investi Romania pentru RAP? A existat o poziţie comună legată de contractele cu Rusia?
Nu s-a discutat subiectul, dar edificator e decizia preşedintelui Hollande, care a suspendat livrarea primei nave Mistral către Rusia atât timp cât nu se găseşte o soluţie politică. Germania a suspendat un contract de 200 milioane euro de armament. Au efect sancţiunile şi pot să vă spun că şi statele membre ale UE încep să simtă efectele, dar nimeni nu e dispus să dea înapoi, e singura noastră pârghie să facem ca Rusia să devină raţională.
Rusia a depăşit punctul până la care a avut un comportament raţional în Ucraina, a început să sprijine cu militari şi tehnică afectarea suveranităţii unui stat vecin. Când ieşi din cadrul legislaţiei internaţionale, care a garantat pacea din 45 până acum, cu un motiv fals, intri în zona iraţionalului, acţiunile Rusiei nu au făcut altceva decât să trezească NATO, care a început să aibă sentimentul pericolului în faţa iraţionalului. Am văzut analişti vai mama lor care îşi vărsau incompetenţa când am vorbit prima oară de iraţionalitatea Rusiei. Azi termenul de iraţional s-a folosit în NATO, şi nu de oricine, de Van Rompuy si alţii.
Despre comandamentul NATO
Va fi un comandament, va coordona activităţile regionale, România - Bulgaria. Alte comandamente vor avea ansamblul, cel de la Napoli.
Despre Marea Neagra
O facem lac NATO (râde). Am mai spus un lucru, Gazprom e mai eficient decât Armata Roşie, l-am spus în SUA, la un seminar, şi se confirmă că foarte multe state dependente de energie au probleme până se adaptează la nevoia de sancţiuni, dar se adaptează.
Citeşte şi:
Preşedintele Traian Băsescu a prezentat deciziile care s-au luat în şedinţa CSAT, dar şi despre obiectivele României la summitul NATO din Ţara Galilor.
A doua zi a summitul NATO. Aliaţii continuă discuţiile pe tema Ucrainei şi a viitorului Alianţei
Summitul NATO de la Newport, în Marea Britanie, continuă, astăzi, cu o nouă rundă de discuţii. Ucraina, Afganistanul şi viitorul alianţei NATO sunt principalele subiecte ale agendei politicienilor şi diplomaţilor participanţi la summit.
O jurnalistă a Reuters, Masha Gessen, a publicat pe blogul personal, de pe platforma agenţiei de ştiri, o analiză în care susţine că Vladimir Putin ar putea fi oprit doar prin trecerea la sancţiuni foarte dure şi angajament militar real în zonele tensionate.
Se încarcă comentariile...
