Băsescu: „Revizuirea Constituţiei trebuie să pornească de la referendumul din 2009”

Preşedintele Traian Băsescu şi liderul PNL Crin Antonescu au opinii diferite pentru modificarea Constituţiei FOTO Adevărul

Contrele dintre preşedintele Traian Băsescu şi liderul liberal Crin Antonescu şi-au mai consumat astăzi un episod, motivul fiind revizuirea Constituţiei. Într-un cadru somptuos, la sediul Academiei Române, Traian Băsescu a insistat ca procesul de reviziuire a Legii Fundamentale să aiba ca punct de plecare rezultatul referendumului din 2009. De partea cealaltă, Antonescu spune că revizuirea Constituţiei nu va fi făcută pentru viitorul preşedinte.

Preşedintele Traian Băsescu a participat, joi, la dezbaterea ştiinţifică naţională cu tema „Revizuirea Constituţiei: necesitate, oportunitate, obiective posibile", organizată de Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu" al Academiei Române. Evenimentul s-a desfăşoarat în Aula Academiei Romane.

Prezent la eveniment a fost şi preşedintele Senatului, Crin Antonescu, copreşedinte USL, care a atras atenţia că modificarea Constituţiei nu se face pentru viitorul preşedinte ori pentru confortul primului-ministru în raport cu preşedintele.

Preşedintele Senatului a arătat că, în urma modificării Constituţiei, România va rămâne un stat unitar, o democraţie constituţională şi parlamentară. „Foarte, foarte probabil România va rămâne republică“, a adăugat acesta.

Petre Roman, la rându-i prezent la dezbatere, a declarat în procesul de revizuire al Constituţiei ar trebui să se ia în considerare eliminarea Ordonanţelor de Urgenţă, deoarece pot modifica legi organice importante de zeci de ori.

Principalele declaraţii ale lui Traian Băsescu:

Nimeni nu poate ignora articolul 1 din Constituţia României, care precizează foarte clar că suveranitatea este a poporului, se exprimă în mod direct prin aleşi sau în mod direct prin referendum.

Orice plecare de pe alte baze la revizuire este, după părerea mea, eronată, nedemocratică şi ar situa pe cei care fac gestul revizuirii, fără să ţin cont de actul de suveranitate din decembrie 2009, deasupra voinţei poporului. Sunt vorbe mari pe care ne-am obişnuit să le spunem, că reprezentăm poporul, că acţionăm în numele poporului, dar consider că este timpul să punem egal între vorbă şi faptă.

Poate era mai bine ca această iniţiativă să fi venit cu mai bine de trei ani în urmă când românii şi-au exprimat dorinţa prin votul de la referendum.

Sunt mai bine de trei ani de când acest proiect, care are ca bază referendumul din 2009, nu este practic atins de Parlament. Astăzi s-a constituit o Comisie Parlamentară, o Comisie a Societăţii Civile, dar încă nu ştim ce vor să modifice în Constituţie.

Cert este că niciuna din entităţile deja anunţate ca fiind viitorii părinţi ai Constituţiei nu porneşte de la referendumul din 2009.

Surpriza mea este că toate lumea anunţă revizuirea Constituţiei, dar nimeni nu vorbeşte de conceptele revizuirii.

DESPRE PARLAMENT

Pentru că nu ştiu care au fost obiectivele Academiei Române, voi face o scurtă trecere în revistă a celor pe care menţionam în proiectul din noiembrie 2009: reducerea numărului de parlamentari la numărul de 300 şi Parlament Unicameral.

Constituţia României, deşi excepţională pe principii, o constituţie modernă care funcţionează în mod corect, are păcatele ei care vin din nişte exprimări neclare. Acestea, în opinia mea, puteau fi corectate prin legi de aplicare la Constituţie.

O altă modificare este legată de reducerea de la 60 la 45 de zile a termenului de dizolvare a Parlamentului în cazul în care sunt respinse două Guverne, asta pentru a diminua posibilitatea crizele politice.

DESPRE CSM

Proiectul de revizuire, aşa cum el se află în Parlament, vizează şi abordarea prin vot public a deciziilor CSM. Transparenţa mi s-a părut obligatorie, CSM administrează o putere a statului de care depindem toţi.

Proiect de revizuire a Constituţiei, care a rămas blocat în Parlament de mai bine de doi ani, înlătura şi prerogativa preşedintelui României de a prezida şedinţele CSM. Preşedintele ţării este, totuşi, un exponent al puterii executive şi am considerat că poate aduce suspiciune asupra implicării politicului în activitatea judecătorească.

De asemenea, în revizuirea Constituţiei este specificată şi stabilirea procedurii de organizare a Referendumului. Revizuirea pleacă şi de la necesitatea instituirii răspunderii magistraţilor nu numai erorilor făcute din greşeală. Magistratul trebuie să răspundă pentru erorile judecătoreşti nu numai dacă se dovedeşte că greşeala a fost făcută cu rea-credinţă.

DESPRE CALITATEA ROMÂNIEI DE MEMBRU UE

O altă categorie de ajustări este legată de clarificarea unor reguli constituţionale referitoare la calitatea României ca membru al UE şi NATO. Bugetele naţionale nu pot fi transmise Uniunii Europene înainte de a avea un aviz al Parlamentului României.

Stabilirea la nivelul Constituţiei a faptului că datoria publică nu poate depăşi 60% din PIB, iar deficitul nu poate depăşi 3% din PIB.

DESPRE JUSTIŢIE

În sfârşit, din punct de vedere al activităţii justiţiei, tot din practică, am propus modificare termenului de reţinere de către procurori de la 24 de ore la 48 de ore. Practic, în multe situaţii, termenul de 24 de ore este inoperant. Spre exemplu, doar drumul de la Satu Mare până la Bucureşti pune presiune pe umerii anchetatorii în condiţiile termenului de 24 de ore.

Mi-am menţinut mandatul numai prin aplicarea Constituţiei, altfel de mult nu aş mai fi fost preşedintele României.

Cred că orice modificarea de Constituţie s-ar face, orice obiective şi-ar propune, un lucru trebuie înţeles şi în România, şi vă rog să mă credeţi că nu o spun deloc polemic, şi anume acela că nicio majoritate nu este deasupra legii şi deasupra Constituţiei. Poţi să ai şi o majoritate de 90%, ea trebuie să rămână în interiorul legii, în interiorul Constituţiei. Orice altă abordare este nedemocratică şi pune sub semnul întrebării existenţa statului de drept. Avem această experienţă, îi suportăm consecinţele şi trebuie să arătăm că am înţeles un lucru fundamental al democraţiei: majoritatea nu este deasupra legii.

Procesul de revizuire a Constituţiei, în opinia unui preşedinte al României care a îndeplinit acest rol timp de peste opt ani, trebuie să plece, fara niciun fel de dubiu, de la referendumul din noiembrie 2009.

La dezbaterea ştiinţifică au mai participat preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu, consilier prezidenţial, sociologul Vasile Dâncu, dar şi actualul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie.