Argumentele lui Iohannis pentru atacarea Codului administrativ la CCR

Preşedintele Klaus Iohannis a atacat la Curtea Constituţională noua lege a Codului administrativ, printre argumentele invocate fiind neconstituţionalitatea acordării pensiilor speciale pentru aleşii locali, posibilitatea folosirii unei limbi a minorităţilor de către autorităţi şi în unităţile administrative unde o minoritatea naţională are sub 20% din ponderea locuitorilor sau relaxarea legislaţiei în ceea ce priveşte abuzul în serviciu.

Unul dintre primele articole despre care şeful statului afirmă că ar fi neconstituţional este acordarea de pensii speciale, aşa numitele „indemnizaţii lunare pentru limită de vârstă“, pentru primari, viceprimari,. Preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. Şeful statului menţiuonează mai multe decizii ale Curţii care au subliniat că pensiile speciale pentru aleşii locali sunt neconstituţionale, două dintre aceste decizii fiind în 2016. De altfel, CCR a spus clar faptul pensiile speciale trebuie acordate tuturor aleşilor locali, nu doar anumitor categorii, sau niciuneia dintre categorii. „Nu se poate accepta faptul că diferenţa de tratament juridic este justificată în mod obiectiv şi raţional prin natura atribuţiilor îndeplinite de acestea faţă de aleşii locali cărora nu li s-a acordat o atare indemnizaţie, întrucât această indemnizaţie se acordă, astfel cum transpare din legea supusă controlului de constituţionalitate, în considerarea calităţii de ales local, fără a se avea în vedere natura concretă a atribuţiilor exercitate. “, se arată în sesizarea către CCR.

Un al articol al Codului administrativ criticat de preşedintele ţării este cel referitor la folosirea limbii minorităţilor naţionale (articolul 94 din lege). Concret, în iniţiativă e precizat faptul că în unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile publice aflate în subordinea acestora au obligaţia să asigure în raporturile cu aceştia, folosirea limbii minorităţii naţionale respective. În cazul care nu există pondere de 20%, autorităţile locale pot decide folosirea unei limbi minoritare, dacă e o decizie, de exemplu, a consiliului local sau consiliului judeţean. Iohannis consideră că relaxarea condiţiei pentru utilizarea unei limbi a minorităţilor în relaţiile între instituţii sau între cetăţeni şi instituţii ar fi neconstituţională, în prezent acest aspect fiind reglementat de Legea administraţiei publice locale unde e prevăzut doar pragul de 20%.

Codul administrativ a fost votat de aleşi din aproape toate partidele, dat fiind faptul că la anul au loc două rânduri de alegeri şi politicienii de la centru caută sprijinul celor din teritoriu. 

Fără abuz în serviciu la nivelul Guvernului

De asemenea, şeful statului contestă şi o prevedere legată de conflictul de interese, în condiţiile în care un membru al Guvernului ar putea fi acuzat de conflict de interese doar dacă participă la decizii care ar aduce la un „folos material“pentru sine, soţul sau soţiaşi rudele până la gradul al doilea. Alte tipuri de foloase nu mai sunt luate în considerare, la fel nici rudele mai îndepărtate. „Membrul Guvernului este apărat de răspundere dacă asigură folosul material pentru alte rude apropiate (nepoţi, veri etc), concubini, prieteni sau persoane cu care a stabilit diverse înţelegeri sau parteneriate“, potrivit sesizării.  

Nu în ultimul rând, Iohannis consideră că iniţiativa legislativă încalcă şi principiul bicameralismului, în condiţiile în care în forul decizional au apărut 125 de amendamente noi care a fost adoptate.