APADOR-CH acuză Guvernul că, prin modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, încalcă drepturi constituţionale

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premieru Dacian Cioloş FOTO Mediafax
Premieru Dacian Cioloş FOTO Mediafax

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki acuză Guvernul că, prin două modificări operate prin ordonanţă de urgenţă în Codul penal şi în Codul de procedură penală, afectează grav drepturi prevăzute de Constituţie. Una dintre modificări implică eliminarea filtrului judecătoresc şi abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane.

"Sub pretextul armonizării Codurilor cu ultimele decizii ale Curţii Constituţionale a României (CCR) şi cu unele directive europene, Guvernul a adoptat  în secret o ordonanţă prin care aduce şi alte modificări periculoase celor două Coduri", se arată într-un comunicat al APADOR-CH.

Asociaţia susţine că modificarea articolului 153 din Codul de procedură penală, constând în eliminarea filtrului judecătoresc, ce era prevăzut, şi în abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane, nu a fost cerută în nicio decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană ce trebuie implementată.

"Modificarea articolului 153, care elimină filtrul judecătoresc atunci când se dispune o măsură care afectează grav un drept fundamental al omului, dreptul la viaţă privată, garantat în articolul 26 din Constituţie şi în articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, este în acelaşi timp şi o măsură vădit neconstituţională, întrucât articolul 115 alineatul 6 din Constituţie interzice adoptarea de ordonanţe de urgenţă prin care sunt afectate drepturile şi libertăţile prevăzute de Constituţie", potrivit APADOR-CH.

Asociaţia mai susţine că aceeaşi situaţie este şi în cazul abrogării prin ordonanţa de urgenţă a alineatului 1 al articolului 228 din Codul de procedură penală, care prevedea că, după luarea măsurii arestării preventive, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s-a dispus această măsură.

"Întrebarea care se pune în mod firesc este care era urgenţa abrogării acestui text de lege care reglementa dreptul la informare al persoanei arestate, componentă esenţială a dreptului la un proces echitabil? Abrogarea acestui text nu a fost cerută nici prin vreo decizie a Curţii Constituţionale şi nici prin vreo directivă europeană", precizează APADOR- CH.

Organizaţia pentru apărarea drepturilor omului solicită Guvernului să "remedieze aceste încălcări ale Constituţiei" şi arată că "legiferarea pe ascuns, netransparentă şi neloială nu este o cale democratică de urmat".

"Asociaţia îşi anunţă intenţia de a folosi procedurile legale pentru eliminarea acestor excese", se arată în finalul comunicatului.

Ordonanţa de Urgenţă adoptată de către Guvern privind punerea în acord a legislaţiei penale şi procesual-penale cu deciziile CCR a inclus şi prevederi pentru aplicarea în acest domeniu a cinci directive al Uniunii Europene, în cazul a patru dintre ele fiind deja depăşit termenul de transpunere, arăta Executivul, miercuri, într-un comunicat.

”Textele contribuie nemijlocit la stabilitate legislativă, aduc un plus de valoare celor două coduri, sporesc protecţia unor categorii de persoane vulnerabile (minori, victimele infracţiunilor), respectiv consolidează caracterul echitabil al procesului penal prin sporirea garanţiilor procesuale”, se mai arăta în comunicatul Guvernului.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite