Alegeri generale 2016. Cum a cucerit PSD şi redutele tradiţionale ale PNL

PSD ar putea atinge scorul istoric de 50% în urma redistribuirii, ceea ce i-ar permite să formeze de unul singur Guvernul. PSD a şters pe jos cu PNL aproape în toată ţara, inclusiv în cele mai liberale fiefuri, precum Timiş şi Arad, unde au candidat liderii naţionali ai PNL. Pe dinafara Parlamentului au rămas PRU, Elena Udrea.

Alegerile parlamentare de duminică au fost câştigate detaşat de PSD, care a reuşit să obţină cel mai mare scor din istoria partidului la alegerile parlamentare. După centralizarea a 95,58% din voturi, PSD are un scor de 45,43%, la Senat, şi 45,31%, la Camera Deputaţilor, în condiţiile în care nu a reuşit niciodată să treacă de 40% la parlamentare. După redistribuirea mandatelor care ar fi revenit celor care nu au reuşit să acceadă în Parlament, PSD are şanse să atingă procentul uriaş de 50%, un record pentru orice partid care a participat de unul singur la alegeri. Doar USL a avut un scor mai mare, însă din acest proiect politic au făcut parte patru partide: PSD, PNL, PC şi UNPR.

Al doilea partid parlamentar rămâne PNL şi în actuala Legislatură, deşi este marele perdant al acestor alegeri. Au avut drept obiectiv un procent care să înceapă cu cifra 3 şi au obţinut puţin peste 20%, de două ori şi ceva mai puţin decât principalul lor adversar politic, PSD. Potrivit datelor communicate de Biroul Electoral Central (BEC), PNL a obţinut un scor de 20,32% la Senat şi 19,99%, la Camera Deputaţilor. Potrivit calculelor matematice, PNL ar putea să ajungă la 22%, în urma redistribuirii.

PNL, nimicit de USR în Bucureşti

A treia forţă politică în viitorul Parlament va fi USR, partid aflat la primele alegeri parlamentare, care a reuşit să rupă foarte mult din bazinul electoral al PNL. Deşi la nivel naţional, USR a reuşit să scoată un procent de 8,97% la Senat şi 9,92%, la Camera Deputaţilor, în Bucureşti, USR a şters pe jos cu PNL, obţinând 25.03% din voturi, mai mult decât dublu decât PNL (11.96%). Decalajul dintre Bucureşti şi restul ţării se datorează lipsei de filiale de partid ale USR, un partid născut de doar câteva luni. La redistribuire, USR va depăşi 10% din voturi.

Surpriză a fost şi rezultatul obţinut de UDMR, al patrulea partid ca număr de mandate (6,49%, la Senat, şi 6,43%, la Camera Deputaţilor). Pentru că sondajele dădeau UDMR pe muchie de cuţit, partidul lui Kelemen Hunor a dus o campanie agresivă anti-românească, ceea ce i-a scos pe românii de etnie maghiară la vot. Alte două  partide care au trecut pragul parlamentar sunt: ALDE ( 6,01% la Senat şi 5,62% la Camera Deputaţilor), şi PMP (5,59%, la Senat, şi 5,29%, la Camera Deputaţilor).

PSD, câştigător în fiefurile liberale

În urma alegerilor de duminică, PSD domină harta electorală, cu 36 de judeţe câştigate dintr-un total de 44. UDMR a ocupat primul loc în patru judeţe – Satu Mare, Mureş, Harghita şi Covasna -, în timp ce PNL a reuşit să câştige doar în Cluj, Sibiu şi Alba. Practic, în afară de Transilvania, PSD a reuşit să coloreze toată harta în roşu. În urma distribuţiei pe judeţe, PSD a reuşit să detroneze PNL chiar şi în judeţele lor fidele la precedentele alegeri.

Liderul PNL s-a făcut de ruşine

În Timiş, unde preşedintele PNL Alina Gorghiu a deschis lista partidului, iar primarul Timişoarei este liberalul Nicolae Robu, PNL a obţinut doar 25,59% , în timp ce PSD a câştigat cu 35.65% din voturi. În judeţul Arad, unde primarul municipiului este Gheorghe Falcă, şeful de campanie al PNL, cel care a reuşit să coloreze judeţul în galben, PSD s-a situat pe primul loc, cu 34.71%, la diferenţă de două procente de PNL (32.68%). În judeţul Braşov, unde, de asemenea, PNL câştiga de fiecare dată, PSD a avut un scor de 36.81%, în timp ce PNL a obţinut doar 20.95%, aproape de media naţională. PSD a câştigat alegerile parlamentare şi în judeţul Suceava, considerat fief al liberalilor, înregistrând aproximativ 50 la sută din voturi, aproape dublu faţă de scorul PNL.Cine n-a prins Parlamentul

Legislatura 2016-2020 nu va avea niciun independent în Parlament. Candidaţii cotaţi cu cele mai mari şanse pentru un loc în Legislativ, cum erau cazurile lui Theodor Paleologu, Elena Udrea şi Remus Cernea, au reuşit cu greu să strângă câteva mii de voturi. Cel mai bine clasat a fost Palelologu, cel care a fost votat de 8.278 de persoane. Remus Cernea a obţinut 4.260 de voturi, în timp ce Udrea a luat 3.154 de voturi. Până la urmă, poziţia 30 nu a fost atât de norocoasă pentru fostul ministru al Turismului.

În urma rezultatelor, unii candidaţi s-au amuzat de mesajele de felicitare primite, cu toate că înregistraseră eşecuri usturătoare.  „Apreciez delicateţea celor care mă felicită pentru faptul că sunt independentul cu cele mai multe voturi din ţară, dar nu pot să nu-mi amintesc de bancul cu piticul sovietic, care era, bineînţeles, cel mai înalt pitic din lume. Aşa şi eu: am câştigat detaşat concursul de înălţime între pitici“, a afirmat Paleologu.

Partidele perdante sunt, de departe, Partidul România Unită (PRU),  şi „Alianţa Noastră“, condusă  de Marian Munteanu. În ciuda faptului că fostul premier Victor Ponta a susţinut PRU, partidul a obţinut un scor sub 4%. În urma neaccederii în Parlament a PRU, rămân pe dinafară în actualul Parlament: deputatul Sebastian Ghiţă, patronul România TV şi prieten cu Victor Ponta, preşedintele PRU Bogdan Diaconu, deputatul Mihai Sturzu, fostul lider al Tineretului Social-Democrat, fostul senator PSD Daniel Savu. Nici Marian Munteanu, pe care au încercat şi liberalii să-l coopteze în partid, nu a reuşit să scoată pentru „Alianţa Noastră“ decât 0,94%.

Structura electoratului

Grupele cele mai mari de alegători care s-au prezentatat la parlamentare erau cele cu vârste cuprinse între 45 şi 64 de ani, conform datelor înaintate de Biroul Electoral central (BEC). Circa 2,8 milioane de alegători, atât bărbaţi, cât şi femei, din cei 7,12 milioane se înscriu la această categorie de vârstă. Următoarea categorie de vârstă ca prezenţă a fost 65+, în condiţiile în care aproximativ 1,7 milioane de asemenea cetăţeni merseseră să-şi aleagă favoriţii.

Grupa de vârstă care a dat cei mai puţini votanţi la aceste alegeri a fost grupa 19-24, cu doar circa 400.000 de participanţi la vot.  Această grupă a fost urmată de cea care are vârste cuprinse în 25 şi 34 de ani, unde doar circa 900.000 au mers la vot.

Din punct de vedere al structurii de gen, la vot au ieşit mai mulţi bărbaţi decât femei. Aproximativ 3,65 milioane de bărbaţi au mers să voteze, în timp în rândul femeilor numărul a fost de aproximativ 3,55 milioane de alegătoare.

De asemenea, la alegerile din 11 decembrie, mediul urban a fost mult mai bine reprezentat decât mediul rural. În timp ce urbanul a dat 4,1 milioane de votanţi, ruralul a fost reprezentat de această dată la urne de circa 3,1 milioane de alegători.