2017: anul divorţurilor politice. Ce prietenii s-au stricat în partide

Principalele partide au cunoscut conflicte interne în urma cărora preşedinţi sau foşti şefi au spus „adio“ formaţiunilor după au pierdut lupte interne în faţa celor cu care pozau în prieteni.

În prima jumătate a anului 2017, trei partide parlamentare au avut parte de dispute interne care au lăsat cicatrici în propriile formaţiuni şi au dus la formarea mai multor tabere. PSD şi ALDE au demonstrat că deşi sunt la guvernare, masa puterii nu îi mulţumeşte pe toţi. Pe de altă parte, USR, partid cu mai puţin de un an activitate şi care a reuşit performanţa de a lua aproape 10% la parlamentare, a intrat în perioada disputelor interne.

Principalul conflict din PSD a fost cel între fostul premier Victor Ponta şi preşedintele social-democraţilor, Liviu Dragnea. Lăsat într-un con de umbră de actuala conducere a PSD, Ponta a criticat în nenumărate rânduri măsurile luate de colegii săi şi propunerile făcute de aceştia pentru miniştrii din Guvernul Grindeanu. În luna aprilie, Ponta i-a trimis o demisie în alb lui Dragnea, dar liderul PSD nu a acceptat-o, la fel cum nu a fost de acord la şedinţa Comitetului Executiv Naţional cu excluderea fostului premier, după această problemă fusese ridicată de baronul de Olt, Paul Stănescu.

Dacă în aprilie a scăpat de excludere, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în iunie când, după ce a acceptat funcţia de secretar general al Guvernului Grindeanu, a încălcat o decizie internă a PSD şi şi-a semnat propria sentinţă. „Eu cred şi am spus-o şi foarte mulţi alţii o spun, că PSD a luat-o într-o direcţie greşită şi că se vinde PSD pentru interesul unei persoane sau al unui grup restrâns care nu are legătură nici cu social-democraţia şi că, rând pe rând, am fost folosiţi toţi“, a declarat Ponta după ce a trecut moţiunea împotriva Guvernului Grindeanu în Parlament. Mai mult, Ponta a anunţat că nu va contesta decizia de excludere şi se pregăteşte de un nou proiect politic. În septembrie se aşteaptă concretizarea acestor afirmaţii şi prezentarea de către Ponta a propriului partid sau alăturarea sa unui partid nou înfiinţat, cum e cazul Partidul Pro România, condus de prietenul său Daniel Constantin.

PSD nu l-a aruncat din barca sa doar pe Ponta, ci şi pe fostul premier Sorin Grindeanu, care după ce nu a mai răspuns comenzilor de partid şi nu a vrut să demisioneze, a devenit persona non grata în rândul social-democraţilor. Într-o şedinţă fulger din iunie conducerea PSD l-a exclus pe Grindeanu şi apoi l-a demis prin moţiune de cenzură.

Tăriceanu: „M-am fript o dată“
Nici în celălalt partid care asigură guvernarea lucrurilor nu au fost mai calme. Încă din februarie au început să apară primele semne ale deteriorării relaţiei între cei doi, însă disputa a fost recunoscută la jumătatea lunii martie. „Eu nu mai fac niciun fel de înţelegere cu domnul Constantin pentru că o dată mi-a fost de ajuns şi m-am fript, la alegerile parlamentare, cu listele. Dacă doreşte, facem în partid congres, cu alegeri de sus până jos. Cine primeşte un număr de voturi ca să ocupe o funcţie, bine, cine nu, cu părere de rău, asta este“, declara Tăriceanu la mijlocul lunii martie. O lună mai târziu, după ce a candidat singur, Tăriceanu a fost ales la congres preşedinte al ALDE. Printre primele măsuri luate de Tăriceanu au fost acelea de a-i exclude din partid pe Daniel Constantin şi alţi doi colegi, Mircea Banias şi Eugen Durbacă.

„Un plan premeditat“, a fost comentariul lui Constantin referitor la excludere. A trecut peste moment. Pe 29 mai, Daniel Constantin îşi lansa, alături de foşti colegi din Partidul Conservator şi din ALDE formaţiunea Pro România care, încă de la început, are cinci deputaţi: Constantin, Mircea Banias, Eugen Durbacă, Sorin Câmpeanu şi George Damian.

Declinul USR
Nici Opoziţia nu a arătat că ar sta mai bine la capitolul disciplină internă şi înţelegere între lideri. Nicuşor Dan, lider fondator al USR, şi-a demisia din funcţia de preşedinte şi din cea de membru simplu la 1 iunie, după ce formaţiunea sa decisese în cadrul Biroului Naţional că partidul trebuie să se poziţioneze în ceea ce priveşte tema referendumului privind redefinirea constituţională a căsătoriei drept „uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie“. Nicuşor Dan pleda pentru nepoziţionare, în timp ce alţi lideri susţineau contrariul. Dan a pierdut până la urmă referendumul intern în care s-a stabilit poziţionarea partidului.

Urmarea a fost anunţul despărţirii definitive a lui Nicuşor Dan de USR, criticarea celor care au avut altă părere, dar şi precizarea că se gândeşte acum la candidatura din 2020 pentru Primăria Capitalei. Avertismentul din urmă îi viza pe Cristian Ghinea şi alţi susţinători ai platformei USR liberal, fiind sugerat faptul că va continua lupta chiar şi din afara formaţiunii.  

Congresul a limpezit apele în PNL
Disensiuni au existat şi în PNL, perioada cea mai dificilă fiind cea de dinainte de Congresul din 17 iunie. Printre cei şi cele care şi-au schimbat replici au fost Raluca Turcan şi Alina Gorghiu, cea din urmă şi Cristian Buşoi, dar şi Ilie Bolojan şi Cristian Buşoi. Până la urmă, alegerile din 17 iunie au limpezit apele. Ludovic Orban a câştigat şefia PNL şi a calmat spiritele în partid, fiind reîncepută construcţia. Posibile tensiuni ar putea avea loc la începutul sesiunii parlamentare, dacă conducerea PNL decide schimbări la nivelul grupurilor parlamentare şi în Birourile Permanente.