Vânătoarea de „covizi“. Românii infectaţi cu SARS-CoV-2 şi externaţi la cerere, căutaţi de autorităţi pe baza noii legi a carantinării

Aproximativ 1.000 de persoane infectate cu SARS-CoV-2 s-au externat în ultimele două săptămâni şi peste 3.600 de persoane au refuzat internarea

Autorităţile încep „vânătoarea” românilor infectaţi cu noul coronavirus, care în ultimele săptămâni au ieşit din spital la cerere sau care au refuzat internarea.

Potrivit cifrelor oficiale, aproximativ 1.000 de persoane infectate cu SARS-CoV-2 s-au externat în ultimele două săptămâni şi peste 3.600 de persoane au refuzat internarea. Drept urmare, marţi, am înregistrat un nou record negativ cu 994 de noi cazuri de infectări şi 36 de decese

Marţi a fost ziua recordurilor negre în România, după ce am înregistrat cel mai mare număr de cazuri noi de infectări cu noul coronavirus (994) de la începutul pandemiei, cel mai mare număr de decese (36) şi cel mai mare număr de pacienţi internaţi la terapie intensivă (293). Asta şi ca urmare a faptului că, în ultimele două săptămâni, autorităţile nu au mai avut pârghiile legale pentru a institui carantina şi izolarea pentru persoanele infectate sau suspecte de COVID-19. 

De marţi însă a intrat în vigoare noua lege care vizează carantina şi izolarea. Pe acest fond, autorităţile încep „vânătoarea” românilor infectaţi cu noul coronavirus care au ieşit din spital la cerere sau care au refuzat internarea. Potrivit Grupului de Comunicare Strategică (GCS), aproximativ 1.000 de persoane infectate cu SARS-CoV-2 s-au externat în ultimele două săptămâni din spitale şi peste 3.600 de persoane au refuzat internarea. 

Reamintim că, la începutul lunii iulie, Curtea Constituţională a României a declarat că izolarea, carantinarea şi internarea obligatorie sunt neconstituţionale. Mai mult decât atât, CCR a susţinut că instituirea carantinei în România prin OUG reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale, iar în urma acestei decizii, persoanele infectate cu noul coronavirus nu au mai putut fi obligate să se interneze sau să intre în carantină. Astfel, autorităţile au rămas fără mijloace legale de a-i împiedica pe cei infectaţi să intre în contact cu alte persoane, iar numărul de noi infectări a explodat.

De altfel, Grupul de Comunicare Strategică a transmis, luni seară, că, din data de 2 iulie, când a fost publicată decizia Curţii Constituţionale, au fost confirmate 10.393 noi cazuri de infectare cu noul coronavirus şi 351 persoane au decedat. Aproximativ 3.680 de persoane confirmate pozitiv în acest interval de timp, în condiţiile absenţei instrumentelor legislative care să permită măsuri medicale, nu au făcut obiectul internării în spitale, nu au făcut obiectul externării ca persoane asimptomatice după 10 zile de spitalizare şi nici ca persoane externate la cerere. „În intervalul 2-20 iulie a.c., în România au fost confirmate 10.393 de noi cazuri de infectare cu noul coronavirus, 3.384 persoane declarate vindecate şi 351 persoane decedate. Totodată, au fost externate 1.396 de persoane asimptomatice după 10 zile de la depistare şi 972 de persoane externate la cerere, depistate pozitiv la testul pentru noul coronavirus. În acelaşi interval au fost spitalizate în medie 4.071 de persoane, atât în secţii cât şi în ATI, în data de 2 iulie a.c. fiind internate 4.252 persoane, iar în data de 20 iulie a.c., 4.748 de persoane”, a transmis Grupul de Comunicare Strategică.

Ce urmează

După aproximativ două săptămâni de vid legislativ, legea privind carantina a intrat marţi în vigoare, iar aceasta permite carantinarea şi izolarea persoanelor bolnave, dar şi alte măsuri necesare pentru a limita răspândirea virusului. Potrivit noilor norme elaborate de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la doar câteva ore de la intrarea în vigoare a noii legi, carantina se instituie la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau într-un spaţiu special desemnat de autorităţi, pentru persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen care sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat. De asemenea, izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome sugestive. Izolarea persoanelor se instituie la domiciliul acestora, la locaţia declarată de acestea, în unităţi sanitare sau în locaţii alternative ataşate acestora.

În ceea ce priveşte persoanele infectate cu noul coronavirus care s-au externat la cerere, prim-ministrul Ludovic Orban a precizat că vor fi emise decizii, fie pentru reinternarea în spital, fie pentru izolarea la domiciliu. De asemenea, se va dispune izolarea pentru toate cele peste 3.600 de persoane care, din 2 în 20 iulie, deşi au fost confirmate cu coronavirus, nu au stat deloc în spital. „Vă dau numai câteva elemente din cadrul discuţiei. Prima şi cea mai importantă problemă e legată de cei peste 4.000 de români care fie au ieşit la cerere din spital înainte de a fi vindecaţi, fie au fost diagnosticaţi pozitiv şi nu s-au internat. Pentru aceste cazuri, direcţiile de sănătate publică, în baza unei decizii a ministrului, vor emite decizii care să cuprindă, pe de-o parte, obligativitatea izolării la domiciliu, pe de altă parte, obligativitatea reevaluării stării de sănătate, prin diagnosticare, urmând ca, în cazul în care s-au vindecat, testul ieşind negativ, normal să iasă din izolare, iar în cazul în care sunt pozitivi, dacă sunt asimptomatici să rămână 14 zile în izolare la domiciliu, sub tratament şi supraveghere medicală. Dacă au simptome care necesită internarea, să se dispună prin decizii ale directorilor DSP internarea în spital”, a explicat Ludovic Orban ieri, la finalul videconferinţei cu reprezentanţii DSP, care a avut loc la Ministerul Sănătăţii.

Prim-ministrul a adăugat că direcţiile de sănătate publică vor emite decizii şi pentru persoanele suspecte de coronavirus care urmează să fie diagnosticate. „În ceea ce priveşte toate persoanele care sunt suspecte de COVID şi urmează să fie diagnosticate, pentru ele Direcţiile de Sănătate Publică vor emite deciziile de internare pentru diagnosticare, iar după diagnosticare, în cazul în care sunt pozitive, în funcţie de recomandarea medicului, se vor emite deciziile de tratare în spital”, a adăugat Orban. De asemenea, s-a luat în discuţie întărirea Direcţiilor de Sănătate Publică. „În lege s-a reintrodus posibilitatea detaşării fără acordul conducătorului instituţiei unde lucrează angajatul şi fără acordul angajatului, în cazul în care nu se pot ocupa funcţii în DSP sau în spitale, sau în sistemul de Ambulanţă, prin voluntariat. Deci, am solicitat fiecărei Direcţii de Sănătate Publică să facă o evaluare a necesarului de angajaţi suplimentari indiferent că sunt medici, asistente medicale sau alte categorii de angajaţi, astfel încât, utilizând temeiul legal, să putem să completăm efectivele Direcţiilor de Sănătate Publică la nivelul necesar”, a mai spus premierul.

Nelu Tătaru: „Vom avea două săptămâni dificile”

„Suntem într-un moment pandemic, de creştere progresivă a numărului de cazuri. Vom avea două săptămâni dificile pentru a putea reimpune acele măsuri de carantină şi izolare”, a declarat ieri şi ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru. El a adăugat că, în funcţie de respectarea anumitor norme de desfăşurare a anumitor activităţi, vom putea vedea în următoarea perioadă şi evoluţia. „Legislaţia care intră astăzi (marţi - n.r.) ne va oferi în zilele următoare pârghiile pentru a putea scădea numărul de cazuri, dar, repet, vom avea două săptămâni destul de grele. Tot ce înseamnă focare, tot ce înseamnă focare nou constituite sunt gestionate prin anchete epidemiologice, urmând ca acolo unde vom avea o suprasolicitare a activităţii medicale, mă refer la ATI, să punem să facem şi detaşări de personal, dar să putem transfera şi aceşti pacienţi unde avem locuri”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Ziua recordurilor negative

Bilanţul total al persoanelor confirmate în România cu noul coronavirus a ajuns, marţi, la 39.133 de cazuri, după ce în ultimele 24 de ore au fost confirmate alte 994 de noi îmbolnăviri, număr-record de la începutul pandemiei. În acelaşi timp, sunt înregistrate 2.074 de decese, din care 36 în ultimele 24 de ore. 24.454 de persoane s-au vindecat, iar numărul pacienţilor internaţi la terapie intensivă a ajuns la 293.

În intervalul 20.07.2020 (10.00) – 21.07.2020 (10.00) au fost înregistrate 36 de decese (26 bărbaţi şi 10 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Prahova, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vrancea, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 9 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 9 la categoria de vârstă 60-69 ani, 9 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 6 decese la persoane cu vârsta de peste 80 de ani. 35 dintre decese sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidităţi.

Care sunt categoriile de persoane care vor intra obligatoriu în carantină

Carantina se instituie la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau într-un spaţiu special desemnat de autorităţi, pentru persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt pathogen, care sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat. Aşa au hotărât, ieri, membrii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

În plus, carantina în spaţii special desemnate de către autorităţile competente (carantina instituţionalizată) se realizează dacă persoanele pentru care se instituie măsura de carantină declară pe propria răspundere că nu îşi pot asigura condiţiile de separare fizică la domiciliu sau la locaţia declarată de acestea. Carantina instituţionalizată se aplică şi în cazul nerespectării măsurii de carantină la domiciliu sau la locaţia declarată, pe durata acesteia, deşi persoana respectivă a consimţit-o la data instituirii. 

În situaţia în care o persoană refuză măsura carantinării la domiciliu sau la locaţia declarată de aceasta, sau dacă încalcă măsura carantinei pe durata acesteia, deşi a consimţit-o anterior, autorităţile pot decide carantinarea persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi, dacă acestea constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase cu risc iminent de transmitere comunitară. Izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome sugestive. Izolarea persoanelor se instituie la domiciliul acestora, la locaţia declarată de acestea, în unităţi sanitare sau în locaţii alternative ataşate acestora.

Izolarea persoanelor se instituie cu acordul acestora, iar în lipsa acordului, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase cu risc iminent de transmitere comunitară, într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, în scopul efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice, până la primirea rezultatelor acestora, dar nu mai mult de 48 de ore. Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infecto-contagioase este redus şi nu poate fi dispusă în situaţiile în care calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv într-o unitate sanitară sau o locaţie alternativă ataşată acesteia.

Atât măsura carantinării, cât şi cea a izolării pot fi contestate în instanţă. 

Cine este exceptat de la carantină

O serie categorii de persoane sunt exceptate de la măsura carantinei, printre care: cele care nu au simptome asociate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind utilizarea materialelor individuale de protecţie împotriva COVID-19; persoanele care vin în România din zonele/ţările aflate pe listă, dar care, înaintea sosirii în România, au petrecut o perioadă consecutivă de minimum 14 zile într-una sau mai multe zone/ţări pentru care nu este instituită această măsură; conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă autorizată mai mare de 2,4 tone şi conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de 9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului; piloţii de aeronave şi personalul navigant; mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar, precum şi persoanele care se deplasează în interesul desfăşurării profesiei din statul de rezidenţă al acestora într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidenţă, indiferent dacă deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu.

Cursele aeriene, din nou restricţionate

Legăturile aeriene cu statele care au un coeficient de infectare cu noul coronavirus mai mare decât cel raportat de România au fost suspendate, iar lista ţărilor va fi actualizată săptămânal, a anunţat ministrul Transporturilor, Lucian Bode. 

În categoria statelor care au raportat mai multe cazuri decât România la suta de mii de locuitori intră, în prezent, Portugalia şi Suedia. Mai mult decât atât, anterior, două state membre ale UE, Austria şi Slovacia, au decis să întrerupă legăturile aeriene cu România, din cauza numărului mare de noi infectări cu COVID-19 din ţara noastră. „La nivelul Uniunii Europene, în prezent, nu putem zbura în Austria şi Slovacia şi nu permitem efectuarea de zboruri spre şi dinspre Portugalia şi Suedia, aceste două ţări au un coeficient ai mare decât al României”, a declarat ministrul Transporturilor.

Lucian Bode adăugat că, în ceea ce priveşte statele non-UE, Comisia Europeană a emis o serie de recomandări cu privire la relaxarea restricţiilor de circulaţie a persoanelor. „Cum interpretăm aceste recomandări? Nu se poate zbura spre şi dinspre niciun stat terţ, non-UE, pentru care Comisia Europeană nu a emis o recomandare privind relaxarea restricţiilor de circulaţie a persoanelor. În consecinţă, Institutul Naţional de Sănătate Publică propune CNSU, CNSU aprobă, iar Autoritatea Aeronautică emite acele note privind posibilitatea reluării zborurilor spre şi dinspre anumite state. Celelalte destinaţii rămân suspendate până la o nouă recomandare a Comisiei, respectiv până în fiecare zi de luni a săptămânii”, a precizat Lucian Bode. Institutul Naţional de Sănătate Publică va actualiza săptămânal, în fiecare zi de luni, lista ţărilor pentru care se instituie măsura carantinării şi, în statele în care indicatorul privind noile cazuri de infectare cu COVID-19 este mai mic decât al României, pot fi reluate cursele aeriene.