Vaccinare şi mentalităţi: rural vs urban. Cum ar putea fi reanimată campania de imunizare

Imagine: RO Vaccinare

Campania naţională de vaccinare ar trebui să aibă mesaje distincte pentru mediul urban şi pentru cel rural, adaptate în funcţie de diferenţele dintre interesele, obiectivele şi nevoile oamenilor din zonele respective, în condiţiile în care aproape 60% dintre români ezită să se vaccineze.

Dr. Radu Umbreş (antropolog) şi cercetătorul Teodor Răileanu-Olariu (psiholog) atrag atenţia că autorităţile ar trebui să aibă abordări diferite pentru a-i convinge atât pe românii din oraşe, cât şi pe cei de la sate că vaccinarea este singura soluţie pentru a pune capăt pandemiei COVID-19.

În condiţiile în care statisticile arată că aproximativ 60% dintre români sunt indecişi cu privire la vaccinare, campania de imunizare riscă să rămână doar cu procentul de circa 19% de entuziaşti care s-au imunizat deja şi pe care nimeni nu a trebuit să îi convingă. În ceea ce-i priveşte pe restul românilor, autorităţile trebuie să pună la punct o campanie de comunicare complexă, care să „cânte” pe înţelesul tuturor, spun experţii.

Discuţia are loc în contextul în care bilanţul total al persoanelor confirmate în România cu noul coronavirus a ajuns, ieri, la 1.051.779 de cazuri, după ce în ultimele 24 de ore au fost confirmate alte 2.240 de noi îmbolnăviri din sub 35.290 de teste efectuate. În acelaşi timp, sunt înregistrate 150 de decese în ultimele 24 de ore, iar la Terapie Intensivă sunt internaţi 1.325 de pacienţi.

Antropolog: Aş vrea să îi văd pe Hagi şi pe Patriarh la vaccinare

„Cred că ar trebui să ne gândim mai bine ce fel de mesaj poate funcţiona pentru anumiţi oameni. Mă pot gândi care sunt mecanismele care îi pot determina pe oameni să fie convinşi de o anumită informaţie. Contează de la cine vine informaţia, cât de multă încredere acorzi acelei persoane. În România, din păcate, avem o încredere destul de redusă în instituţii şi în oamenii care vorbesc din partea acestor instituţii: Stat, Parlament, Guvern. Avem încredere destul de mare în Armată şi în Biserică. Mi-aş fi dorit, sincer să fiu, să văd mult mai multe feţe bisericeşti care să fie angajate direct în această mişcare de promovare a vaccinurilor. Din câte îmi dau eu seama, este aliniat cu mesajul hristic de salvare a aproapelui, nu văd nicio contradicţie între vaccinare şi religie – ortodoxă sau orice altă formă. Aş vrea să îl văd şi pe Gică Hagi că se vaccinează, poate şi pe Emeric Ienei – ca să vedem că există nişte oameni pe care îi cunoaştem şi în care avem încredere. La fel, preşedintele Academiei, Patriarhul, toate persoanele pe care un număr mare de oameni îi cunoaşte. Să creăm o stare de naturaleţe în jurul acestei vaccinări care poate părea, uneori, ceva mult mai complicat. Să o facem pe înţelesul oamenilor”, a declarat dr. Radu Umbreş. 

România riscă să rămână „prostul satului“ în Europa

Antropologul a vorbit despre particularităţile mediului rural, despre ce anume i-ar putea motiva pe oameni să meargă la vaccinare.

„Eu am făcut teren într-un sat şi ştiu că, în principal, sunt două emoţii sociale foarte importante care activează oamenii la ţară – şi în România în general, pentru că noi suntem o societate post-rurală – şi acelea sunt mândria şi ruşinea. Noi avem o idee proastă despre naţionalism, că ar fi ceva negativ, că ţine de xenofobie. Dar poate ar trebui să activăm şi o formă de patriotism, care poate să fie local, comunitar. Să îi facem pe oameni să se gândească la faptul că vaccinarea ne preocupă pe toţi, şi toţi beneficiem de pe urma ei. Nu cumva ne uităm la cifrele acestea şi România rămâne «prostul satului» în Uniunea Europeană? Am vrea să fim ca Israelul – acestă ţară mică, înconjurată de duşmani, care are arme nucleare – care mai are puţin şi va vaccina întreaga populaţie. Vrem să fim ca ei sau vrem să căutăm o ţară din lumea a 3-a? Deseori zicem că nu avem autostrăzi, fiecare spunem că dacă am fi ministrul Transporturilor ar fi plin de autostrăzi. Ei bine, de data asta, decizia ţine de fiecare dintre noi. Ce facem cu ea? Nu cumva dacă această campanie va eşua va fi din cauza noastră?”, se întreabă, retoric, antropologul.

Avem o imagine profund idilică despre satul românesc

Dr. Radu Umbreş a arătat că echipele mobile de vaccinare  ar trebui să fie însoţite de oameni locali, de încredere.

„Nu întotdeauna primarul este cel de încredere, dar poate este preotul sau un învăţător, un om distins şi respectat. Ei ar putea fi alături de aceşti oameni care vin de la oraş – nu ştim cine sunt – şi să le dea încredere consătenilor că e un lucru bun şi că ar trebui să îl facă. În sat există această problemă a încrederii interpersonale şi a responsabilităţii faţă de ceea ce spui şi pe cine pui să facă ceva. Toţi oamenii se ştiu cu ceilalţi şi ajunge să se audă că cineva a avut o problemă atribuită vaccinului şi după aceea nu te spală tot pârâul, că tu l-ai pus să se vaccineze. Din păcate, imaginea de comunitate pe care o avem noi despre satul românesc este una profund idilică. Satele româneşti sunt profund fragmentate, există mult mai multă neîncredere în mediul rural decât în mediul urban, sursele de informare sunt precare, există mai multă bârfă decât citirea de ziare. Aşa că există un fel de etică individualistă: fiecare pe cont propriu, nimeni nu îşi asumă nimic pentru întreaga comunitate, nici măcar primarul. Atunci când este ales, el spune declarativ că este primarul întregului sat. El, de fapt, este primarul celor care l-au ales şi, deseori, este în conflict direct cu cei care nu l-au ales”, a mai arătat antropologul. 

Studiu: Beneficiile, cu un impact mai mare decât riscurile

La rândul său, psihologul Teodor Răileanu-Olariu, cercetător la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a făcut parte dintr-o echipă coordonată de prof. Constantin Ticu, care a realizat un studiu referitor la stimulii care îi ajută pe oameni să se hotărască să meargă la vaccinare. Astfel a rezultat că argumentele ce ţin de beneficiile vaccinării sunt mult mai puternice decât cele referitoare la riscuri. 

„Aceste beneficii ale vaccinării sunt cam de patru ori mai puternice decât barierele vaccinării, vorbind în sens strict psihologic. Aceste bariere se referă practic la frica oamenilor faţă de efectele adverse. Din rezultatele noastre – am început studiul în aprilie-mai 2020 şi am avut o nouă etapă în decembrie – (…) am concluzionat că toată comunicarea oficială ar trebui să accentueze beneficiile vaccinării – că vom scăpa mai repede de pandemie, de restricţii. (…) Cred că toată strategia de comunicare trebuie foarte bine nuanţată şi – ca să folosesc un englezism – trebuie targetată, ţintită pe anumite pături demografice, pe stratificarea demografică şi nu numai. Vă daţi seama că un mesaj care ar funcţiona în logica beneficiilor în oraşele mari – se deschid terasele, restaurantele, putem să mergem la teatru, la Filarmonică fără restricţii –, în urbanul mic şi în rural acest gen de mesaj efectiv nu va ajunge, pentru că efectiv este din altă lume. Prin urmare, comunicarea trebuie bine canalizată în funcţie de ţintă, de receptor. În mod evident, şi apelul la emoţie trebuie gândit tot în funcţie de interesele, obiectivele, nevoile acelei zone din populaţie. Vectorii de acţiune – acele persoane care au influenţă asupra oamenilor – reprezintă al treilea factor important pe care l-am descoperit noi în acest studiu: medicii de familie, preoţii. Chiar şi politicienii, pentru că un primar răspunde mai bine la apelul unui parlamentar care vine şi îi spune: ştii că te-am ajutat în campanie, vino şi pune umărul la vaccinare”, a arătat psihologul.