Târgu-Mureş: Filme despre bisericile judeţului, proiectate pentru public

Târgu-Mureş: Filme despre bisericile judeţului, proiectate pentru public

Târgu-Mureş: Filme despre bisericile judeţului, proiectate pentru public

Un serial documentar, împletit cu ficţiune, despre legendele din bisericile judeţului, va fi lansat pe 7 mai.  Compania mureşeană Reea produce în premieră filmele, ca alternativă culturală.   


Teatrul 74 din Târgu Mureş va găzdui pe 7 mai premiera primului episod dintr-o serie de cinci aşa-numite „docu-fiction”, numită “Poveşti din Transilvania”, o îmbinare între documentarul clasic şi scurt metrajul artistic.

Filmul va fi prezentat  iniţial partenerilor şi specialiştilor, iar din luna mai publicul va avea posibilitatea să-l vizioneze prin proiecţii ce se vor organiza în aceeaşi locaţie.

Potrivit jurnalistei Sorina Bota, coordonator de proiect, e vorba de o reconstituire, cu actori şi povestitori, a unei istorii orale, a poveştilor ce circulă în jurul bisericilor de lemn, multe în stadiu avansat de degradare, ca şi a preoţilor ce au slujit acolo. „Poveştile, unele nefundamentate documentar, le mai ştiu doar bătrânii, sau sunt consemnate în monografii puţin cunoscute”, explică Sorina Bota.

Episodul 1, de 21 de minute, îl are ca personaj principal pe mitropolitul Ardealului Sava Brancovici, unul din sfinţii ortodoxiei, trăitor în secolul XVII şi decedat în 1683, important conducător al românilor, care nu aveau altă organizare decât cea bisericească.

„Sunt multe documente privind viaţa mitropolitului, şi niciunul despre moartea sa. O variantă e că a fost ucis la castelul de la Brâncoveneşti, care se numea Eciu, fiind numit ulterior după mitropolit”, spune Sorina Bota. Legenda privind moartea unui vlădică român la castel e consemnată de Petru Maior, care nu face referire la vreun nume, şi nimeni nu ştie unde şi când a decedat Brancovici, pentru că mormântul nu i-a fost găsit. „Singurul specialist în viaţă în Sava Brancovici, profesorul Mircea Păcuraru de la Sibiu, estimează că acesta a murit ori în închisoare la Alba Iulia, ori la Brâncoveneşti”, a mai explicat Sorina Bota.

Ce vedeţi în episodul I

Legenda e povestită în film de un bătrân de 94 de ani din satul Pietriş, care spune că în 1683 baronul Kemeny a organizat la castel o vânătoare. După un timp, petrecăreţii s-au plictisit, baronul le-a promis un spectacol pe cinste şi a trimis după Sava Brancovici. Acesta, chemat la un botez, la vederea nou-născutului a constatat că e un căţel! Brancovici i-a cerut baronului să pregătească două feluri de mâncare – o fasole fără carne, mâncarea lui de post şi o friptură. Sava a pus mâncărurile pe jos pentru ca „nou-născutul” să aleagă în ce religie va fi botezat. Evident, animalul a ales carnea, iar mitroplitul a spus că el trebuie „botezat” în religia calvină şi nu cea ortodoxă, simbolizată prin fasole. Baronul Kemeny s-a supărat, a cerut ca Sava Brancovici să fie dus pe unul dintre coridoarele castelului unde s-a deschis o trapă, iar el s-a prăbuşit printr-un tunel în care erau înfipte coase, şi a căzut sfârtecat în apele râului Mureş.

„Transilvania era un principat subordonat Porţii Otomane, cu românii ortodocşi majoritari, stăpâniţi de principii maghiari calvini. Conflictul era unul religios şi nu etnic. Ca în întreg Evului Mediu, nu exista o conştiinţă naţională, clericii calvini făcând presiuni ca românii să treacă la religia lor, spre a avea o reprezentativitate cât mai importantă în Dieta Transilvaniei”, a mai explicat Sorina Bota.
 
Premieră

Producătorul Dan Maşca subliniază că acest proiect cu buget redus este o premieră pentru judeţ. ”Eu doar am creat condiţiile, pentru a facilita punerea în valoare a patrimoniului local. Sperăm să participăm la cât mai multe festivaluri, pentru ca şi  în acest fel Târgu Mureşul să fie cunoscut şi apreciat”. Următorul episod al „Poveştilor din Transilvania” este istoria lui popa Pătru din Hodac, primul preot din judeţul Mureş a cărui biografie istoricii au reuşit să o reconstituie şi care, la pragul dintre secolele XVII şi XVIII, fusese cel mai renumit constructor de biserici de lemn din zonă.


“Sperăm să participăm la cât mai multe festivaluri”, Dan Maşca

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos: