Românii se îmbolnăvesc în spitale, în loc să se facă bine. Numărul infecţiilor intraspitaliceşti este în creştere

Şase din zece pacienţi români au fost internaţi cu o boală şi s-au ales cu o alta din cauza infecţiilor din spitale. În plus, mulţi au primit diagnostice greşite, au fost agresaţi fizic de către cadrele medicale sau au primit transfuzii greşite.

Peste 1.000 de infecţii asociate asistenţei medicale  (IAAM ) au fost raportate  în primele patru  luni ale anului 2019, de către  69  de spitale din întreaga ţară, anunţă Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS).

  Asta înseamnă că numărul acestor  infecţii  recunoscute şi raportate  aproape s-a dublat,  faţă de aceeaşi perioadă  a anului 2018 şi evidenţiază preocuparea tot mai mare a unitaţilor sanitare  în recunoaşterea şi anunţarea lor pentru a putea fi gestionate corect. 

Cum arată situaţia din spitale: 635 infecţii intraspitaliceşti în 4 luni în 2018 , raportate de 50 spitale şi 1.092 infecţii intraspitaliceşti  în 4 luni 2019, raportate de  69  spitale, conform CaPeSaRo. În anul 2018,  per total ,  la ANMCS au fost raportate  2.274  infecţii  de către 110 spitale din ţară. 

Cele mai multe infecţii raportate au fost cu  Clostridium difficile, Acinetobacter , Klebsiella şi Stafilococul auriu meticilinorezistent. În raportări s-a evidentiat şi o creştere cu 10 la sută a detectării prezenţei altor bacterii care se dezvoltă în mediul spitalicesc. 

„Infecţia cu Clostridium difficile este o infecţie cu o incidenţă mare, care apare în mediul spitalicesc în relaţie directă cu tratamentul cu antibiotice şi care necesită măsuri speciale de izolare pentru că are un grad mare de contagiozitate”, mai arată ANMCS. 

Scopul raportării este de a facilta evaluarea riscului infecţios la internare şi de a identifca cauzele pricipale ale apariţiei acestor evenimente indezirabile asociate asistenţei medicale pentru învăţarea din erori.

Alte probleme ale actului medical

Zece la sută au fost trataţi pentru altă boală decât cea de care sufereau. Mai mult, 15 din 100 de bolnavi au căzut de pe targă sau din pat în spitalele româneşti,

Acum, a fost înfiinţat şi Consiliul Naţional pentru Siguranţa Pacientului. Instituţia însă are doar scopul de a monitoriza problemele din spitale, nu şi de a interveni. 

Deşi salariile cadrelor medicale au crescut, actul medical de calitate întâmpină încă probleme. 

„Salariul de bază al unui medic în lunile ianuarie - februarie era undeva la 6.000 de lei şi a crescut la 16.000 de lei. Venitul unui medic, aici vorbesc şi de sporuri, şi de orele de gardă, în lunile menţionate se învârtea între 7.000 şi 10.000 de lei. Acum, veniturile se învârt undeva între 14.000 şi 20.000 de lei, depinde de specialitate. Media lor este pe la 14.000-15.000 de lei. Clar, salariile medicilor au crescut“,  preciza anul trecut, Iulian Cozianu, liderul local al Federaţiei „Sanitas”.

În comparaţie, în septembrie 2017, medicii rezidenţi de anul I aveau salariul de bază de 2.105 de lei, rezidenţii de anul II - 2.361 de lei, rezidenţii de anul III - 2.635 de lei. Medicii specialişti aveau salariile de bază cuprinse între 2.000 şi 4.222 de lei, iar medicii primari, cadre didactice UMF, aveau salariile de bază cuprinse între 2.808 şi 5.987 de lei.