Raportul „Bunăstarea copilului în mediul rural“ 2018: 3% din copii nu au niciodată destulă mâncare, 1 din 2 copii nu este fericit

Raportul „Bunăstarea copilului în mediul rural“ 2018: 
3%
din copii nu au niciodată destulă mâncare, 1 din 2
copii nu este fericit

Bunăstarea copilului în mediul rural 2018: 3% dintre copiii României nu au niciodată destulă mâncare,1 din 2 copii din România nu este fericit

Fundaţia World Vision România a lansat, miercuri, studiul “Bunăstarea copilului în mediul rural” 2018. Cercetarea urmăreşte principalii indicatori privind bunăstarea copilului, precum starea de sănătate, nutriţia, igiena educaţia, participarea în comunitate şi protecţia copilului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cel de al patrulea Raport de Bunăstare a copilului lansat arată că, în continuare, familiile din mediul rural nu dispun de venituri suficiente pentru a acoperi nevoile de bază ale copilului, performanţele şcolare şi costurile ridicate sunt principalele motive pentru care un copil abandonează şcoala iar munca în gospodărie continuă să fie o obişnuinţă pentru mulţi dintre copii. Astfel, în 2018, rezultatele Raportului Bunăstarea copilului din mediul rural au arătat că:

        • 1 din 11 copii se culcă flămând noaptea; 6% au doar uneori suficientă mâncare să mănânce, iar 3% nu au niciodată destulă mâncare;
        • 2 din 3 familii au fost nevoite să cumpere în ultimul an alimente ieftine (71%) sau în cantităţi mai mici (61%);
        • 1  din 3 copii nu este bucuros să meargă la şcoală;
        • 1 din 5 copii este obosit la şcoală pentru că munceşte în gospodărie;
        • 1 din 8 copii mănâncă cel puţin o pâine pe zi; 1 din 10 copii primeşte mâncare gătită o dată pe zi;
        • 1 din 2 copii nu se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară,  3% nu se spală niciodată;
        • 1 din 3 copii sub cinci ani nu a efectuat vaccinurile conform schemei de vaccinare;
        • 1 din 5 familii nu poate ajunge la consultaţii la medicul familie pentru copilul lor.
        • 1 din 2 copii din România nu este pe deplin fericit; doar jumătate dintre copii au înregistrat scor maxim la indicele fericirii.

„Studiul confirmă încă o dată faptul că sărăcia este cauza principalelor vulnerabilităţi din rândul copiilor şi afectează viaţa unui copil de la calitatea şi cantitatea hranei, la felul în care se poate simţi discriminat la şcoală sau chiar în familie şi până la starea generală de bine”, a declarat Daniela Buzducea, Director Executiv al Fundaţiei World Vision România. “Pe de altă parte, ne bucurăm să vedem şi scăderea numărului de copii care abandonează şcoala de la 2% la 1.5% la fel cum am putut constata că 40% dintre familiile respondente au participat la activităţile susţinute de Fundaţia World Vision România pentru conştientizarea drepturilor copilului”.

Deşi în ultimii şase ani a scăzut ponderea celor care se autoplasează din punct de vedere financiar în categoria vulnerabililor, în continuare peste jumătate dintre gospodării consideră că au dificultăţi financiare, veniturile lor fiind plasate în categoria celor vulnerabile. O treime dintre gospodăriile din mediul rural sunt beneficiare de o formă de sprijin social (venit minim garantat şi/sau alocaţie complementară), acestea aflându-se sub pragul de sărăcie. Doar 1 din 5 tineri consideră că are o viaţă bună, aceasta însemnând atât de latura materială (îmbrăcăminte, încălţăminte, automobil, electronice, telefoane mobile şi tablete, locuinţă), cât şi  cât şi latura non materială (familie, sănătate, respect, înţelegere).

Metodologia studiului

Cercetarea a fost realizată în perioada iunie-noiembrie 2017 utilizând metodologia World Vision România (WVR) din studiile anterioare (2012, 2014, 2016) ce aduce deopotrivă perspectiva adulţilor, dar şi a copiilor, precum şi informaţii de la diverse autorităţi locale (medici). Volumul eşantionului cercetării a cuprins 2.186 de gospodării, din 65 dintre satele în care World Vision România desfăşoară sau a desfăşurat în trecut activităţi. Au fost culese informaţii de la 2186 de adulţi şi 2258 de copii cu vârste între 7 şi 18 ani.  Volumul şi structura eşantionului conferă studiului reprezentativitate naţională pentru gospodăriile cu copii din mediul rural.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: