Munca epuizantă a specialiştilor care analizează testele pentru coronavirus. „Orice greşeală înseamnă compromiterea rezultatelor!“

Munca epuizantă a specialiştilor care analizează testele pentru coronavirus. „Orice greşeală înseamnă compromiterea rezultatelor!“

Florina Raicu, cercetător genetician şi asistent universitar la UMF Carol Davila, a explicat într-o postare pe Facebook care sunt paşii pe care îi parcurge un specialist care operează testele de coronavirus realizate cu echipamentele Real Time – PCR. Aceasta descrie munca epuizantă şi arată că, respectând toate etapele necesare şi luând în calcul capacitatea aparatelor, un specialist poate lucra maximum 144 de teste în 8 ore de lucru.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Am sa explic cam cate testări s-ar putea face teoretic si practic. Mă voi referi exclusiv la testele de confirmare pentru „virusache009”, cele cu RT-PCR, despre care vorbeşte toata lumea si nu despre testele serologice rapide despre care am lămurit in postări anterioare la ce sunt ele bune.
 
Lucrez în laboratorul de genetică moleculară de mai mult de 20 de ani si mă ocup de testări genetice pentru activitatea de cercetare, nu de diagnosticare propriu-zisă. Însă, modul de lucrul este identic 100%. Deşi poate ca ar fi o diferenţă legată de faptul că eu nu lucrez sub stresul că pot greşi şi că trebuie să dau rezultate având un dead-line bătut în cuie.  
 
Deci, la masa de lucru te poţi apuca de un singur „run” cu maxim 24 de probe odată. Cine spune că poate procesa mai multe odată minte. De unde vine tehnic acest număr? Păi exclusiv de la capacitatea standard a unei centrifugi. Da! Pentru că probele trebuie minim procesate înainte de orice altă etapă de lucru. Asta înseamnă că odată ajunse pe masa de laborator trebuie făcute următoarele operaţii: se numerotează tuburile de reacţie, se desigilează probele, se transferă probele, se adaugă prima tură de reactivi, şi, în final, musai să centrifughezi. Asta este procedura în cam toate protocoalele de lucru. Totul depinde de capacitatea unei minicentrifugi de mare viteză (necesara pentru izolarea acizilor nucleici) unde, in general, rotoarele au 24 de poziţii. 
 
So, ăsta e începutul pentru că, dacă nu ai un extractor automat (acesta are o capacitate de lucru asemănătoare şi, că timp de lucru, este identic cu ce se întâmplă manual), care să continue muncă din acest punct încolo, va trebui să o faci tu manual.  Iar procesarea manuală presupune mai multe operaţii pe care să le reaplici probelor: alte centrifugări, alte transferuri şi alte adăugări de reactivi. În medie vorbim cam de 5 runde de centrifugare că să ajungi la final. Eu am o viteză de lucru "exagerată", fapt ce mi-a atras uneori „criticile” colegilor, şi va spun sincer că cele 24 de probe se pot procesa în 1h dacă eşti foarte bun, 2,5 h dacă eşti începător.  Deci 24 probe pe oră. Acum, tehnic, eu pot relua operaţia asta de maxim 3 ori pe zi. Intervine oboseală fizică şi mentală: îţi amorţesc mâniile, pierzi şirul probelor, încurci ordinea operaţiilor, greşeşti şi contaminezi probele între ele. OK? Înţelegeţi!? Se lucrează cu volume extrem de mici şi cu atenţie mărita. 
 
Orice greşeală înseamnă compromiterea probelor şi a rezultatelor! Cu un efort supraomenesc mai faci încă 3 astfel de runde. După 6 runde şi 6 ore ai abia 144 de probe gata de analiză propriu-zisă!!! Ce? Credeaţi că s-a terminat? Nu!!! Abia acum urmează partea de RT-PCT. Alte runde de pregătire şi în final încărcarea aparatului. Cele mai bune instrumente au 96 de poziţii dar majoritatea au 48. Cam 2,5 h durează analiza pe care o face instrumentul de RT-PCR. Apoi se interpretează rezultatele. Deci, tehnic, dacă suprapui cele două părţi de lucru ale protocolului (adică, în timp ce un aparat merge, tu faci cealaltă parte) după aproximativ 8 h de muncă epuizantă ai procesate complet cele 144 de probe. 
 
Asta fără să luăm în calcul condiţiile de muncă: tolerarea echipamentului de protecţie,  lucrul sub presiune, posibile erori care trebuie corectate din mers, posibile defecţiunii ale instrumentelor, contaminarea probelor şi obligaţia de a relua analiză. Deci, dacă aş fi superwoman aş putea contrasemna pentru maxim 720 de analize corecte pe săptămâna. Acum faceţi voi singuri calculele luând în considerare următoarele: câte laboratoare dotate complet există, câţi specialişti care să facă aceste teste există? În cât timp?”, a scris aceasta pe pagina ei de Facebook.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: