Mituri periculoase referitoare la vaccinul anti-COVID-19

Mituri periculoase referitoare la vaccinul anti-COVID-19

Miturile referitoare la vaccinurile anti-COVID au apărut aproape simultan cu anunţul dezvoltării serurilor

Aproape simultan cu veştile referitoare la apariţia vaccinurilor aflate în dezvoltare şi care ar putea preveni infecţia cu noul coronavirus, reţelele de socializare şi nu doar ele au fost inundate cu ştiri false referitoare la eficienţa şi la siguranţa acestor seruri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Antivaccinişti, dar şi oameni cu pregătire medicală au avertizat populaţia că marile companii farmaceutice vor să facă experimente pe oameni şi nu să rezolve o problemă de sănătate publică şi să obţină profituri uriaşe. 
 

Mitul 1: Vaccinul pe bază de ARN mesager, modifică ADN-ul uman 

 
Unul dintre primele mituri apărute a fost acela că vaccinul alterează ADN-ul uman. Temerea a pornit de la faptul că tehnologia de obţinere a vaccinurilor împotriva COVID-19 este una inovatoare, bazată pe aşa-numitul ARN mesager şi care nu a mai fost folosită până acum şi este neomologată. ”Nu numai că ştirea conform căreia vaccinul pe bază de ARN mesager alterează ADN-ul uman este neadevărată, dar este şi o ştire maliţioasă şi care profită de puţina înţelegere a oamenilor de rând în ceea ce priveşte codul nostru genetic, structura lui şi diferenţa dintre ADN şi ARN. Drept urmare, este o formă perversă de manipulare socială şi ar trebui taxată cât se poate de viguros. De ce? Pentru că, în primul rând ar fi bine ca oamenii să înţeleagă că ADN este biblioteca unde sunt conţinute toate detaliile privind fabricarea anumitor lucruri în corpul nostru. Şi să ne imaginnăm că vrem o carte din bibliotecă. Spre deosebire de alte biblioteci, codul nostru genetic poate să-şi producă propriul bibliotecar. Şi exact asta face. Acest ”bibliotecar ARN” niciodată nu se află în codul nostru genetic, ci pe lângă el şi în continuarea lui”, explică dr. Gabriel Diaconu, medic primar psihiatru. 
 
Sunt mai multe feluri de ARN, adaugă medicul. ”Este suficient să spunem că ARN mesager produs de codul nostru genetic este ultimul într-un proces complex de transcriere, de translaţie a informaţiei către ”uzina de armament” a celulei care este aparatul Golgi cu ribozomi. Spre deosebire de ARN-ul mesager fabricat de ADN, ceea ce face un vaccin care utilizează tehnoloia ADN-ului mesager este un produs identic în scop, dar complet diferit în cauză.  Şi care nu are ce să caute în codul nostru genetic pentru că el se duce folosind altă uşă, în aceeaşi fabrică, complet orb la rostul, rolul şi existenţa nucleului celulei respective – adică a ADN-ului celular. Pur şi simplu să zicem că este un extraterestru care vrea să-şi fabrice nişte piese şi care se prezintă într-o zi la poarta fabricii cu o hartă. Şi fabrica - pentru că vaccinul este în aşa fel dezvoltat încât să aibă în ”capul” lui un domeniu de citire - îl recunoaşte şi începe să producă proteine imunogene – în cazul de faţă proteina S – pe care limfocitele o văd apoi şi îşi fac antrenamentul imun pe marginea ei”, adaugă dr. Gabriel Diaconu. 
Producţia acestei proteine este tranzitorie, durează câteva zile, după care încetează pentru că în celulă oricel fel de ARN mesager are un timp de existenţă foarte scurt, de ordinul a 4-5 zile, adaugă specialistul. 
 
Această tehnologie a ARN-ului mesager, care este în dezvoltare de câteva zeci de ani, a avut până în urmă cu câţiva ani de înfruntat un mare obstacol tehnic. ”ARN-ul mesager ca să poată fi citit care nevoie de un cap de citire, dar şi de un aranjament în spaţiu cât să se potrivească apoi în ribozomi precum cele două părţi ale unui fermoar. Pentru că, practic, aşa se întâmplă citirea. Şi, pentru citirea cât mai fidelă a mesajului de pe ARN-ul mesager, era nevoie de un aranjament spaţial pe care puteai să-l obţii doar cu nişte analogi sintetici, care îi dădeau acestui ARN o conformaţie spaţială încât să se potrivească buzele fermoarului. Pentru că să iei doar ARN-ul mesager al virusului, să-l tai şi să-l trimiţi ca pe un ”bileţel” în celulă ar fi însemnat că niciodată nu ar fi putu fi transcris. Asta a fost marea provocare tehnologică şi imensa reuşită a companiilor care au dezvoltat astfel de vaccinuri. Şi asta deschide o uşă către o epocă în medicină absolut uluitoare. Pariul pe vaccin de tip mARN este un pariu la o vreme în care nimeni nu-şi permite aventuri medicale”, consideră medicul. 

Mitul nr. 2 – Vaccinurile nu funcţionează


”Acesta este cel mai toxic mit şi se bazează pe o suită de minciuni, falsuri şi pseudoştiinţă. Dar se bazează şi pe o interpretare maliţioasă a unor adevăruri. Spre exemplu: vaccinul contra gripei nu are eficacitate 100%”, punctează dr. Gabriel Diaconu.
 
Medicul explică faptul că, la orice moment, în populaţie circulă mai multe forme de virus gripal, mai multe fenotipuri. ”Pentru că virusul gripal este un virus cu o rată de mutagenie destul  frecventă, se anticipează - în baza aspectelor principale fenotipale de la an la an - ce tulpini vor circula. Simplist spus, sunt două tipuri de gripă: A şi B – mai există şi E sau D – şi, evident, că vaccinul îţi oferă protecţie împotriva acelor fenotipuri pentru care ai fost vaccinat, dar nu pentru altele. Aşadar, în momentul în care te-ai vaccinat împotriva gripei, dar totuşi faci gripă, să fii aproape sigur că vei face gripă cu o altă tulpină virală decât cea pentru care ai fost imunizat. Şi asta nu este o proprietate a vaccinului, asta este o proprietate a virusului”, conchide medicul.  
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările