Impactul pandemiei asupra copiilor din mediul rural: 40% dintre părinţi nu au reuşit să asigure alimente, produse de bază şi rechizite pentru copii

Impactul
pandemiei asupra copiilor din mediul rural: 40% dintre părinţi nu au reuşit să
asigure alimente, produse de bază şi rechizite pentru copii

40% dintre cei chestionaţi nu au reuşit să asigure deloc sau au asigurat parţial alimentele, medicamentele sau produsele de igienă/ Foto: Ioana Epure

Peste 60% dintre părinţii din mediul rural nu au lucrat în perioada pandemiei, iar aproximativ 40% dintre părinţi nu au reuşit să asigure alimente, rechizite pentru copii, produse de igienă, curăţenie ori medicamente sau le-au asigurat parţial, potrivit unui studiu realizat de Fundaţia World Vision România.

Viaţa pentru copiii din mediul rural s-a înrăutăţit considerabil în perioada pandemiei.  Peste 60% dintre părinţi nu au lucrat, iar 40% dintre cei chestionaţi nu au reuşit să asigure deloc sau au asigurat parţial alimentele, medicamentele sau produsele de igienă.
 
Familiile şi gospodăriile vulnerabile, pe minus la alimente, produse de curăţenie şi igienă sau medicamente 
Aproape 19% dintre respondenţi au declarat că veniturile le-au scăzut din cauza concedierii, şomajului tehnic ori a imposibilităţii de a mai lucra cu ziua. Pentru alţi peste 40% dintre părinţii respondenţi, asistaţi social, însă, pandemia nu a făcut decât să le adâncească problemele. Părinţii au fost întrebaţi dacă reuşesc, în situaţia dată, să asigure necesarul familiei pe anumite categorii de produse. 
 
41% au fost nevoiţi să adopte strategii de reducere a cheltuielilor familiale în perioada de izolare. În acelaşi timp, 27 % dintre cei care au adoptat strategii de reducere a cheltuielilor declară ca au rămas fără locuri de muncă, din cauza concedierii, a şomajului şi imposibilităţii de a lucra cu ziua. 
 
Şcoala online nu a fost posibilă în România
 
Aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online. Doar 64% dintre cadrele didactice au organizat ore online. Restul au trimis şi exerciţii prin telefon, Whatsapp, Messenger ori teme printate copiilor, pentru că aceştia nu aveau mijloace de conectare online. Peste 55% dintre părinţi nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie; 8% dintre respondenţi afirmă că nu deţin niciun dispozitiv care să-i permită copilului să-şi continue educaţia acasă. Doar 20% au afirmat că în familiile lor copiii au urmărit emisiunile Teleşcoala organizate de Ministerul Educaţiei; 8 % din cauză că nu au avut televizor care să le permită să urmărească emisiunea, proporţia atingând valori foarte mari în Cluj (22 %) şi Vaslui (15%). 
 
Totodată, una din patru şcoli nu are conexiune, iar nouă din zece unităţi de învăţământ nu au laptop/PC/ tablete pentru aducaţia digitală. Mai mult decât atât, 87% dintre directorii de şcoală cred că învăţarea online nu mai trebuie extinsă. 
 
60% dintre cei chestionaţi consideră că procesul educaţional va fi afectat din cauza pandemiei şi materia trebuie reluată, 16% cred că starea emoţională a elevilor va fi afectată şi 13% cred că riscul de analfabetism va creşte ca urmare a crizei COVID-19.
 
Emoţiile copilului, neglijate în mediul rural în perioada pandemiei
 
Aproape un sfert dintre părinţii chestionaţi (22,85%) nu şi-au lăudat niciodată copilul sau au făcut-o doar câteodată în perioada pandemiei. Aproape o cincime din părinţii chestionaţi au declarat că îşi îmbrăţişează copiii necondiţionat doar câteodată sau deloc. O treime din respondenţii părinţi (31,4%) nu au petrecut aproape deloc mai mult timp cu copiii lor pe perioada stării de urgenţă, când aceştia ar fi avut nevoie de suport socio-emoţional sporit. Cu toate acestea, proporţia părinţilor care consideră că au gestionat pozitiv starea de tensiune indusă de pandemie a fost de aproape 81%. 
 
„Rezultatele studiului ne-au arătat, încă o dată, că urmele lăsate de pandemie au adâncit sărăcia şi au accentuat factorii care influenţează negativ bunăstarea oamenilor din mediul rural. Se evidenţiază foarte clar relaţia strânsă între bunăstarea emoţională, accesul la  educaţie, implicarea părinţilor în viaţa şcolară a copiilor şi vulnerabilitatea economică a familiei. Cei care şi-au pierdut total sau parţial veniturile din cauza crizei ori cei care sunt asistaţi sociali sunt şi cei care nu au acces la educaţie, deşi declară că educaţia ar însemna supravieţuire şi singura şansă a copiilor de a ieşi din sărăcie. Atunci când ne uităm la bunăstarea emoţională, starea de bine şi climatul în care un copil trebuie să se dezvolte, devine evident că familiile vulnerabile trebuie ajutate, în special cu şedinţe de consiliere psiho-emoţională şi educaţie parentală. Pe lângă programele de susţinere a copiilor prin care am ajutat peste 20.000 de copii şi familiile acestora în perioada pandemiei, World Vision continuă în comunităţile rurale un program foarte important în acest sens: ‚,Şcoala Părinţilor’’, prin care părinţii sunt însoţiţi, pas cu pas, de consilieri, asistenţi sociali şi psihologi să depăşească situaţii dificile în creşterea şi educarea copiilor. De asemenea, este important de amintit că, în mai puţin de două luni, începe şcoala. Nu ştim în ce formă, dar cursurile vor fi reluate, iar aceşti copii au nevoie de intervenţie imediată pentru a nu rămâne în urmă. Facem un apel la solidaritate şi îi invităm pe toţi care pot şi doresc să contribuie la Fondul de Urgenţă pentru educaţie şi intervenţie imediată pentru copiii şi şcolile din mediul rural să trimită un SMS cu textul Speranţă, la 8864.”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările